Aachen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aachen
Primăria din Aachen
Stemă	Localizare

Administraţie
Ţară	Germania
Land	Renania de Nord-Westfalia
Regiune admin.	Köln
District	District urban
Primar	Jürgen Linden (SPD)
Partide guvernante	CDU / SPD / Grüne
Statistici de bază
Suprafaţă	160,83 km²
Altitudine	266 m
Populaţie	258.770
- Densitate	1.609 /km² (4.167 /sq mi)
Alte informaţii
Fus orar	CET/CEST (UTC+1/+2)
Număr de înmatriculare (auto)	AC
Cod poştal	52062–52080
Cod zonal	0241 / 02405 / 02407 / 02408
Website	www.aachen.de

Coordonate: 50°46′″N 6°6′″E / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for Expression error: Unexpected / operator Expression error: Unexpected / operator">Expression error: Unexpected / operator, Expression error: Unexpected / operator

Aachen (franceză Aix-la-Chapelle, olandeză Aken, valonă Åxhe, rp Ochen, spaniolă Aquisgrán, latină Aquisgranum), este cel mai vestic oraş al Germaniei, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, la graniţa cu Belgia şi Olanda, şi la 65 de km vest de Köln.
Limba regională (recunoscută) la Aachen e ripuara.
Oraşul este centrul regiunii Aachen, aparţinând districtului Köln.

Aachen (Domul şi Primăria in centrul imaginii)

[modifică] Geografie

Oraşul Aachen este cel mai mare oraş din vestul Germaniei, având şi densitatea cea mai mare a populaţiei. Este amplasat la graniţa a trei ţări (Germania, Belgia şi Olanda), la o distanţă de cca. 30 km nord de masivul muntos Hohen Venn, într-o depresiune prin care curge râul Wurm, care se varsă în Ruhr. Oraşul se află în bazinul hidrografic al râului Maas-Rin, la nord de poalele munţilor Eifel, munţi unde se află un parc naţional.
Punctul cel mai înalt al oraşului este situat în sud-est, la o altitudine de 410 m, iar punctul cu altitudinea cea mai joasă este situat în nord, la o altitudine de 125 m.
Lungimea hotarelor oraşului însumează 87,7 km, din care 23,8 km reprezintă graniţa cu Belgia şi 21,8 km cu Olanda. Lăţimea maximă a oraşului este de 21,6 km.

[modifică] Localităţi învecinate

Începând de la nord-vest, în direcţia acelor de ceasornic, oraşul se învecinează cu:

localităţi din Germania: Herzogenrath, Würselen, Eschweiler, Stolberg şi Roetgen
localităţi din provincia belgiană Lüttich: Monschau (Kreis Aachen); Raeren, Kelmis şi Plombières
localităţi din provincia olandeză Limburg: Vaals, Gulpen-Wittem, Simpelveld, Heerlen şi Kerkrade

[modifică] Împărţirea administrativ-teritorială a oraşului

Oraşul este împărţit în 7 sectoare, fiecare cu un centru de coordonare. Reprezentanţii oraşului sunt aleşi de cetăţenii oraşului. Cele 7 sectoare sunt:

Aachen centru
Brand
Eilendorf
Haaren
Kornelimünster/Walheim şi Oberforstbach
Laurensberg, Vaalserquartier
Richterich

[modifică] Populaţia

În 1890 oraşul avea cca. 100 000 de locuitori. Azi are peste 250 000 de locuitori.

[modifică] Clima

Oraşul cu regiunea din jurul său are o climă temperat-oceanică, cu ierni blânde şi veri umede şi răcoroase.

[modifică] Istorie

Altarul Domului din Aachen

Regiunea oraşului este locuită din timpuri străvechi, fapt atestat de urmele istorice din neoliticul timpuriu (3000 - 2500 î.e.n.) descoperite în Lousberg (cremene de aprins focul). În epoca bronzului şi epoca timpurie a fierului, regiunea este locuită de celţi, fapt atestat de mormintele descoperite în regiunea Aachen. După celţi, regiunea este locuită de romani. S-au descoperit urme de băi militare romane din secolul I e.n. (datorită prezenţei apelor termale). Soldaţii romani fondează oraşul în secolul I e.n., după faimoasele băi termale (Bad Aachen).
Prezenţa francilor este semnalată prin dovezi istorice din secolul VII (morminte).
În timpul regelelui franc Pippin cel scurt, se construieşte în Aachen curtea regală, care este menţionată în manuscriptul Aquis villa, din 765. Fiul lui Pippin, Carol cel Mare stabileşte aici reşedinţa Imperiului franc, oraşul devenind astfel un important centru de artă. În timpul domniei sale se construiesc aici un palat şi o capelă (pe locul Domului de astăzi).
Fiul lui Carol cel Mare, Ludovic Evlaviosul, este încoronat în anul 813 în capela din Aachen. Carol cel Mare moare aici, fiind înmormântat în curtea Capelei din Aachen, la 28 ianuarie 814.
Încoronarea nepotului lui Carol cel Mare, Lothar I, are loc tot în această capelă, în secolul IX. Aachen a fost locul de încoronare a împăraţilor Sfântului Imperiu Roman între anii 813 şi 1531.

An	Eveniment
936	Otto I este încoronat ca rege al francilor de est. Oraşul va rămâne timp de 600 de ani loc de încoronare a regilor.
1165	Friedrich I Barbarossa dispune să fie declarat sfânt Carol cel Mare. Un an mai târziu, oraşul primeşte dreptul de a bate monedă proprie.
1171	Începe construcţia primei părţi a zidurilor cetăţii.
1248	Aachen este cucerit de Wilhelm von Holland, după 6 luni de asediu (prin blocarea aprovizionării cu apă a oraşului de către asediatori). Wilhelm von Holland se încoronează aici ca rege.
1257	Se încheie centura exterioară a zidului de apărare al oraşului 1357.
1258	Prima menţionare a ţesătorilor. Producerea ţesăturilor era o ramură economică importantă a oraşului.
1330	Începe construirea Primăriei, care durează între 1330 - 1349.
1349	Începe pelerinajul din împrejurimi spre Aachen, care se repetă la fiecare 7 ani.
1500	Aachen devine parte a Niederrheinisch-Westfälischen Reichskreises.
1520	Carol Quintul este încoronat ca rege.
1601	Un recensământ evaluează numărul populaţiei la 14.171 de persoane, din care 2.829 sunt cetăţeni ai oraşului.
1668	Se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul de Devoluţiune dintre Franţa şi Spania (1667-1668).
1748	Se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul pentru succesiunea la tronul Austriei (1740-1748).

[modifică] Economia

Economia oraşului se axează pe industrie, învăţământ şi cercetare, transporturi şi turism.

[modifică] Industrie

Principalele ramuri industriale sunt:

Industria de maşini
Industria extractivă (oraşul este un important centru minier pentru exploatarea cărbunelui şi a minereului de fier)
Industria electrotehnică (Fabrica de becuri electrice)
Industria chimică (Fabrica de cauciuc, Fabrica de geamuri)
Industria alimentară (producţie de dulciuri, de ciocolată)
Industria textilă: în trecut, în Aachen existau numeroase manufacturi de ţesătorie, de vopsire a ţesăturilor, ca şi de producere a acelor de cusut. Acestea s-au mutat acum în Orientul Îndepărtat (Asia).

[modifică] Transporturi

Oraşul Aachen este un important nod rutier şi de cale ferată. Trenurile de mare viteză asigură legături rapide cu oraşe din trei ţări.

[modifică] Învăţământ şi cercetare

Există patru mari colegii şi universităţi, în care învaţă aproximativ 40.000 de studenţi: Universitatea Tehnică Rhineland-Westphalia (RWTH, fondată în 1870), Universitatea de Ştiinţe Aplicate, Universitatea Catolică de Ştiinţe Aplicate şi Academia de Muzică. Pe lângă activitatea de cercetare desfăşurată în universităţi, oraşul dispune de numeroase centre de cercetare, printre care trei Institute Fraunhofer, cea mai mare clinică universitară din Europa, şi Centrul de cercetare Ford din Aachen. Oraşul găzduieşte numeroase manifestări ştiinţifice din domeniul cercetării de vârf.

Dom, faţada de nord

[modifică] Turism

Punctele de atracţie turistică sunt reprezentate de numeroase clădiri, monumente şi muzee, precum şi de izvoarele termale.

Tronul de marmură a lui Carol cel Mare

Clădiri, monumente şi muzee:

Domul din Aachen simbolul oraşului, a fost clădit în anul 800 d.C. de către arhitectul Odo (Eudes) de Metz, pe locul capelei din timpul lui Carol cel Mare, la comanda împăratului. Are cupole de formă ortogonală. Conţine tronul şi osemintele împăratului Carol cel Mare. Aici în Dom au fost încoronaţi, între 936 şi 1531, peste 30 de monarhi. Domul este o capodoperă a stilului gotic, loc de pelerinaj al credincioşilor din 1349 (pelerinaj care se repetă la fiecare 7 ani). Domul a fost înscris în anul 1978 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Primăria oraşului Aachen a fost clădită în secolul IX, în stil gotic, dar turnul Granus datează din timpul lui Carol cel Mare. Sunt remarcabile cele 5 fresce din interior, realizate de pictorul Alfred Rethel (n.1816 - d.1859). Pereţii sunt împodobiţi cu picturi ca Mărul, coroana imperială şi sabia lui Carol cel Mare. Clădirile din jur sunt în stil baroc.

Haus Löwenstein

Grashaus: lângă piaţa de peşte, se află o clădire numită casa gras, care avea faţada primăriei vechi 1267. Clădirea a servit ca închisoare şi judecătorie. În anul 1886, se realizează faţada care se poate vedea şi astăzi.

Casa Löwenstein (Haus Löwenstein) a fost clădită în 1345, în acelaşi timp cu primăria oraşului. Împreună cu Domul şi primăria, face parte din puţinele clădiri gotice a oraşului care au supravieţuit incendiului din 1656. Din cauza tavanului boltit al pivniţei (ca un beci pentru butoaie de vin) se presupune că ar fi fost iniţial un local. Mai târziu a fost folosită ca locuinţă, numele provenind probabil de la Ida von Löwenstein 1478, care a locuit aici.

Elisenbrunnen (Fântâna Eliza). Această fântână se află în Piaţa Friedrich-Wilhelm-Platz fiind construită în 1827 de Johann Peter Cremer şi Karl Friedrich Schinkel (1781 - 1841), lângă Primărie şi Dom. Este complet distrusă, la fel ca o mare parte a oraşului, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, fiind reconstruită, exact ca forma originală, în 1953. O placă comemorativă aminteşte numele unor personalităţi renumite care au băut apă din această fântână, ca Petru cel Mare, Frederic cel Mare, Giacomo Casanova şi Georg Friedrich Händel.

Alte obiective turistice sunt: Ponttor (o poartă a oraşului), Clinica universitară (cu o arhitectură interesantă), cartierul Burtscheid, fântâni şi statui, Elisenpark, Muzee, Teatrul, Opera sau ansamblurile corale ale oraşului.

Izvoarele termale

Oraşul Aachen este o staţiune balneoclimaterică renumită pentru apele sale termale, printre care se numără cele mai fierbinţi izvoare termale din Europa.

[modifică] Galerie de imagini

Domul vedere exterioară	Domul vedere interioară	Aachen (1647)	Primăria oraşului Aachen
778: Victoria lui Carol cel Mare împotriva sarazinilor din Córdoba, Frescă de Alfred Rethel (Sala de încoronare din primăria oraşului Aachen)	Elisenbrunnen	Teatrul	Couven-Pavillon