Bayreuth
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Bayreuth | |
| Stemă | Localizare |
 |
  |
| Administraţie | |
| Ţară | Germania  |
|---|---|
| Land | Bavaria |
| Regiune admin. | Oberfranken |
| District | District urban |
| Primar | Michael Hohl (CSU) |
| Statistici de bază | |
| Suprafaţă | 66,92 km² |
| Altitudine | 340 m |
| Populaţie | 73.794 (31/12/2005) |
| - Densitate | 1.103 /km² (2.856 /sq mi) |
| Alte informaţii | |
| Fus orar | CET/CEST (UTC+1/+2) |
| Număr de înmatriculare (auto) | BT |
| Cod poştal | 95401–95448 |
| Cod zonal | 0921, 09201, 09209 |
| Website | www.bayreuth.de |
Coordonate: Bayreuth este un oraş în landul Bavaria, Germania.
[modifică] Istoric
Împrejurimile Bayreuthului au fost acoperite de păduri virgine, neprielnice colonizării oamenilor, în trecutul mai îndepărtat. Urme arheologice sporadice: Paleolitic si Neolitic (în câteva localităţi învecinate, pe o rază de cca 25 km). Urme mai numeroase din perioada Bronzului si Fierului (după secolul XVIII î.C.). Aşezări celte sigure în vecinătăţile Bayreuthului. Celţii au fost alungaţi spre sud de către grupuri etnice venite din nord (la început Hermunduri, mai târziu Turingi). Zona Bayreuth nu a fost niciodată ocupată de Romani. În anul 531 d.C. Turingii sunt alungaţi de un alt grup etnic german, originar din nord-vestul Germaniei (de pe cursul inferior al Rinului) - Franconii. Acest grup a determinat destinul zonei, până în zilele de azi.
Tot în secolul VI au avut loc imigrări neînsemnate ale unor grupuri etnice slave. Nota predominantă o imprimă însă Franconii. Grupurile slave sunt treptat asimilate si germanizate. Unele toponime (cele cu sufixul „itz”) mai amintesc până în zilele noastre originea lor slavă (de exemplu: Seulbitz, Dörschnitz, Redwitz, Mitwitz etc).
În perimetrul actual al oraşului Bayreuth nu au existat până în secolul XI aşezări umane.
În anul 1035 actualul cartier Seulbitz este amintit într-un document al împăratului Konrad II. În 1142 actualul cartier St.Johannis este atestat într-un act al vremii sub denumirea „Altentrebgast”. Întemeierea localităţii Bayreuth a avut loc probabil după anul 1149 de către familia conţilor de Andechs (mai târziu duci de Meran), originară din Diessen (localitate lângă lacul Ammersee în Tirolul austriac, pe atunci teritoriu bavarez), intraţi prin mezalianţă în posesiunea unor extinse terenuri pe cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach.
Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrişării bavareze”). Este vorba de colonişti bajuwari (bavarezi), aduşi de către familia de Andechs din regiuni bavareze (nefrancone) la Bayreuth, pentru lucrări de defrişare ale pădurilor şi de întemeiere a unei localităti. Primele case (o vilă cu mai multe dependinţe) au fost construite in actuala stradă Kanzleistrasse, vizavi de biserica parohială Stadtkirche. Vila a fost locuită de familia de Andechs. În jurul acestui nucleu s-a construit apoi oraşul vechi.
În anul 1231 Bayreuthul apare în documente ca „Civitas Bayerruthe” („oraşul Bayerruthe”), iar în 1292 simplu ca „Beuerreuth”. Oraşul a fost clădit pe terasa neinundabilă a râului Main, înconjurat de ziduri, fortificaţii şi şanţuri cu apă, de apărare.
În 1430 Husiţii distrug oraşul, refăcut scurt timp după aceea.
Îm 1527, în timpul Reformei protestante, locuitorii devin protestanţi (în acea vreme vasalii erau obligaţi să adopte religia stăpânitorului local („Cuius regio, euis religio”). Până azi, Bayreuthul a rămas un bastion protestant (peste 70% din locuitori sunt luterani).
În anul 1603 reşedinţa comitatului se mută de la Kulmbach la Bayreuth. În 1621 oraşul avea cca 6000 locuitori. Mari daune materiale a avut de suferit în timpul „Războiului de 30 ani” (1618-1648).
În 1732 începe era de guvernare a marchizei Wilhelmine, sora preferată a regelui Frederic cel Mare al Prusiei, epoca cea mai grandioasă (arhitectural) din istoria oraşului. Ea construieşte cele mai de seamă edificii din oraş şi din apropierea oraşului (Opera - Markgräfliches Opernhaus, castelul Neues Schloss cu Hofgarten, Eremitage, castelul Schloss Fantaisie din Donndorf, clădirile si parcul din Sanspareil). Este vizitată de Voltaire, cu care coresponda în limba franceză şi care îi aprecia spiritualitatea. În timpul domniei ei a fost înfiinţată prima universitate la Bayreuth, între 1742-1743 (timp de 471 de zile), la început în clădirea „Lateinschule” (din Piaţa Kirchplatz), apoi în clădirea „Postei” (strada Friedrichstrasse 15). Wilhelmine este înmormântată in biserica Schlosskirche din Bayreuth, împreuna cu soţul (marchizul Friedrich) si fiica. În acelaşi răstimp, mulţi demnitari din anturajul Wilhelminei şi-au ridicat palate impozante în Bayreuth (Palais D'Adhemar, Palais Gontard, palatul de pe strada Richard Wagnerstr.2 etc). Stilul arhitectonic al clădirilor din epoca Wilhelminei a fost baroc (până la mijlocul secolului XVIII) si rococo (în a doua jumătate a secolului XVIII).
Între 1791-1806 intră în componenţa Regatului Prusia, între 1806-1810 stă sub stăpânire franceză (Napoleon Bonaparte a vizitat oraşul), iar între 1810-1918 a aparţinut Regatului Bavaria (după 1918, până în prezent, landului Bavaria). Populaţia a rămas predominat franconă, cu un dialect si cu o mentalitate specifică.
În anul 1872, cu ajutorul regelui Ludwig II al Bavariei, se mută la Bayreuth compozitorul Richard Wagner, ceva mai târziu si socrul lui R.Wagner, compozitorul si pianistul Franz Liszt. Ambii sunt îngropaţi la Bayreuth în cimitirul principal de pe strada Erlangerstrasse. În 1876 se inaugurează la Bayreuth primul Festival Richard Wagner, în noua clădire Festspielhaus de pe dealul Grüner Hügel.
Dupa 1918 Bavaria devine componentă a Imperiului German (Deutsches Reich). Între 1933-1945 oraşul este vizitat de mai multe ori de cancelarul Adolf Hitler, prieten şi admirator al familiei si al operelor lui Richard Wagner. Hitler intenţiona să transforme oraşul într-un mare centru districtual. În anul 1945 oraşul a fost distrus în proporţie de 40% în timpul bombardamentelor anglo-americane. După 1945 a intrat în zona de ocupaţie americană, devenind capitala provinciei Oberfranken (Franconia Superioară). În prezent are 71.000 locuitori.
[modifică] Personalităţi care au vizitat sau au trăit în oraşul Bayreuth
Voltaire (pseudonimul scriitorului francez Francois-Marie Arouet) (1694-1778): invitat al marchizei Wilhelmine în luna sept.1734; a interpretat cu acest prilej un rol pe scena teatrului roman in aer liber de la Eremitage-Bayreuth, alături de Wilhelmine.
Carl Maria von Weber (1786-1826): în anul 1793, la vârsta de 7 ani; a jucat roluri de copil în mai multe opere şi piese de teatru, puse în scenă in sala „Reithalle” (azi „Stadthalle” - Teatrul) de tatăl sau, directorul de trupă Franz-Anton von Weber.
Alexander von Humboldt (1769-1859): a locuit 4 ani în Bayreuth (între anii 1792-1796).
Napoleon Bonaparte (1769-1821): a trecut prin Bayreuth de două ori (la 15 mai 1812 si la 8 august 1812). În comuna Wonsees (la 25 km vest de Bayreuth) există o placă comemorativă pe casa in care Napoleon a locuit câteva zile.
Maria Anna (Marianne) Thekla Mozart (1758-1841) (verişoara compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart): a locuit în ultimii 27 ani de viaţă la Bayreuth (între anii 1814-1841), în clădirea "Postei", împreună cu fiica Maria Josepha şi cu ginerele Franz-Joseph Streitel (angajat poştal). A fost înmormântată la Bayreuth, în cimitirul principal, dar locul exact al mormântului nu mai este în prezent cunoscut. În timpul tinereţei sale a purtat o picantă corespondenţă amoroasă cu verişorul ei Wolfgang-Amadeus Mozart (1756-1791).
Richard Wagner: s-a mutat la Bayreuth la data de 24 aprilie 1872. A locuit in primele 3 zile pe strada Bahnhofstr.14, într-o casă închiriată la intervenţia sorei sale Ottilie Brockhaus, pe lângă rudele soţului ei din Bayreuth. La data de 27 aprilie 1872 R. Wagner s-a mutat provizoriu la hotelul „Fantaisie” din Donndorf (comună la 4 km vest de Bayreuth), nu departe de castelul „Fantaisie”. Spre sfârşitul lunii sept.1872 familia Wagner s-a mutat din Donndorf în casa de pe strada Dammallee nr.7 din Bayreuth. Aici a început penultima sa opera „Götterdämmerung” („Amurgul Zeilor”), terminată in „Haus Wahnfried”, casă in care s-a mutat în toamna anului 1874. Cu „Amurgul Zeilor” a încheiat - după 26 ani - tetralogia „Inelul Nibelungilor”. În Bayreuth a compus şi cea din urmă operă a vieţii sale, „Parsifal”. A murit la Veneţia (în Palatul Vendradim), în ziua de 13 februarie 1883, la vârsta de 70 ani, în urma unei afectiuni cardiace. Soţia Cosima (fiica compozitorului Franz Liszt) a preluat după decesul soţului conducerea Festivalului Wagner, supravieţuind încă 47 de ani. Au avut 3 copii: Isolde (1865-1919), Eva (1867-1942, căsătorită cu H.S.Chamberlain) si Siegfried (1869-1930, căsătorit cu Winifred Williams-Klindworth).
Motivele care l-au indemnat pe Richard Wagner sa aleagă ca reşedinţă oraşul Bayreuth au fost următoarele:
- oraşul era situat in Bavaria, ţara ocrotitorului său, regele bavarez Ludwig II (1845-1886), faţă de care s-a simţit profund îndatorat si legat.
- Bayreuthul era amplasat geografic în inima Imperiului German, relativ uşor accesibil din toate direcţiile.
- avea o clădire de operă (puţin folosită), în care el spera să prezinte in exclusivitate operele sale (ulterior scena operei s-a dovedit a fi neîncăpătoare înscenărilor wagneriene, ceea ce l-a determinat să construiasca - cu sprijinul financiar al regelui bavarez Ludwig II - cladirea „Festspielhaus” de pe dealul Grüner Hügel).
- nu existau alte teatre în oraş care să-i facă concurenţă (nu admitea - din orgoliu - concurenţa).
- se afla în vecinătatea masivului muntos Fichtelgebirge, leagănul legendar al unor grupuri etnice germane.
Albert Schweizer (1875-1965): şedere temporară în anul 1906.
Adolf Hitler (1889-1945): După preluarea puterii in 1933, Hitler a venit anual la Bayreuth spre a vizita familia Wagner şi spre a lua parte la Festivalul Wagner. A fost găzduit fie în „Haus Wahnfried” (vila familiei Wagner, mai precis in clădirea-anexă „Siegfriedhaus”, construită de fiul lui R.Wagner), fie in vila de pe strada Parkstr.4 (nu departe de „Haus Wahnfried”).
Multi regi din Europa sau Asia (Bavaria, Prusia, Bulgaria, Grecia, Tailanda etc), veniti să asiste (după 1876) la spectacolele Festivalului Wagner, de asemenea numerosi prim-miniştri, miniştri, ambasadori şi alti demnitari politici de înalt rang de pe toate continentele.
Nenumăraţi compozitori şi dirijori: Franz Liszt (socrul lui Richard Wagner; înmormântat la Bayreuth), Anton Bruckner, Richard Strauss, Engelbert Humperdinck, Hans Richter, Hermann Levi, Arturo Toscanini, Hans Knappertbusch, Herbert von Karajan s.a.
Marele maestru al spionajului sovietic Richard Sorge (prezent, înainte de al doilea război mondial, din motive neclare, la mai multe spectacole Wagner).
Elvis Presley, cu ocazia stagiului militar efectuat în anul 1956, la unitatea americana din Grafenwöhr (30 km sud-est de Bayreuth).
.svg){kind=small}
