Palatinatul Elector

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Palatinatul Rinului
Palatinatul
Pfalzgrafschaft bei Rhein
Stat al Sfântului Imperiu Roman

Blank.png

1085 – 1803

Stemă a Palatinatului

Stemă

Localizare a Palatinatului
După 1512 electoratul face parte din Cercul Electoral Renan indicat în maro.
Capitală Heidelberg;
Mannheim, din 1720
Limbă/limbi germană
Formă de guvernare Monarhie
Pfalzgraf
(Conte palatin)
 - 108595 Heinrich II de Laach (primul Pfalzgraf)
 - 115695 Conrad de Hohenstaufen
 - 135390 Rupert I cel Roșu (primul Elector)
 - 17991803 Maximilian Joseph, Duce de Zweibrücken (ultimul Pfalzgraf)
Epoca istorică Evul Mediu
 - Declasarea Comitatului Palatinatului Lotaringiei 1085
 - Obținerea statutului de electorat 1356
 - Pacea de la Westphalia 1648
 - Supunerea față de Bavaria 1777
 - Anexarea parțială de Franța
 - Incorporat în Baden 1803
 - Abolirea Sfântului Imperiu Roman 1806
Precedat de
Succedat de
Comitatului Palatinatului Lotaringiei
Baden
Mont-Tonnerre
Rhin-et-Moselle
Roer (departament)
Sarre (departament)

Palatinatul Elector (în germană Kurpfalz) este denumirea teritoriului istoric aflat sub conducerea principelui elector de Rin, unul dintre cei șapte principi electori ai Sfântului Imperiu Roman. Teritoriile Palatinatului sunt încorporate astăzi landurilor germane Renania-Palatinat, Baden-Württemberg, Hessa și Bavaria, precum și regiunii Alsacia din Franța. Orașul de reședință al Palatinatului a fost Heidelbergul. După distrugerea acestuia de către trupele franceze (în contextul Războiului palatin de succesiune, cunoscut și ca Războiul de nouă ani), reședința Palatinatului a fost mutată în anul 1720 la Mannheim.