Arta romană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Arta romană se dezvoltă pe teritoriul Imperiului Roman.Este o expresie a societății romane, a puterii statului, având ca scop principal propaganda în favoarea politicii oficiale.De asemenea, arta exprimă și pasiunea romanilor pentru ornament, gustul lor pentru fastuos, dorința de a-și înfrumuseța locuințele, palatele, templele și locurile publice.

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

La început, arta romană este dominată de influențe etrusce și grecești (încât unii o consideră chiar o copie a acestor arte), ca apoi să devină o artă originală, cu trăsături specifice, care a supraviețuit de-a lungul istoriei, exercitând influențe asupra perioadelor ulterioare având un caracter statal, este o artă unitară, bazată pe talentul organizatoric, spiritul utilitar și simțul practic al romanilor.De la Roma pornesc principiile, soluțiile, noutățile, pentru a se extinde apoi în toate provinciile.

Arhitectura[modificare | modificare sursă]

Arhitectura este dominată de construcții masive și severe: catedrale, manăstiri, castele, fortificații, realizate mai ales din piatră, cu ziduri groase, turnuri înalte și ferestre înguste.Principalele caracteristici ale acestor construcții sunt bolta în semicerc și forma de arc în plin centru a puținelor deschideri practicate în ziduri: ferestre, portaluri și arcade.Bisericile cu planul în formă de cruce sunt greoaie, cu bolți, cupole și coloane rotunde. Catedralele copleșesc prin monumentalitate și măreție .Iar pe locurile înalte, greu accesibile s-au construit castele fortificate.

Influența etruscă și greacă[modificare | modificare sursă]

De la etrusci, romanii au preluat:

  • unele principii urbanistice care strau la baza înființării și organizării orașelor (folosirea unor planuri regulate, cu străzi drepte și trotuare pentru circulație, porți monumentale de acces, sisteme de canalizare);
  • existența camerei centrale (atrium) în planul caselor particulare;
  • modul de construcție al templelor de cult (podium din piatră foarte înalt, amplasarea coloanelor);
  • utilizarea arcului, sisteme de boltire.

De la greci au preluat:

  • conceptul de piață publică (agora, care devine forum) ca centru al orașului;
  • ordinele arhitectonice (doric, ionic și corintic);
  • modul de construcție al templelor de cult;
  • structura și componența teatrelor;
  • construcția trofeelor ca monumente comemorative;
  • utilizarea picturii, a mozaicului pentru decorarea caselor sau palatelor.
Arcul de triumf al lui Titus

Tehnici constructive[modificare | modificare sursă]

Resurse umane[modificare | modificare sursă]

  • arhitecți: proiectarea construcției;
  • ingineri: specialiști în betoane, fundații, hidroconstrucții, sisteme de încălzire;
  • dulgheri: realizau schelele sau părțile lemnoase ale construcțiilor;
  • pietrari: tăierea marmurei sau a pietrei;
  • zidari: ridicarea zidurilor din cărămidă;
  • țiglari: acoperișuri, bolți;
  • stucatori: realizarea decorațiilor în stuc aplicate pe pereți, tavane, bolți;
  • instalatori: canalizări, conducte de apă;
  • decoratori: mozaicuri, fresce.

Materiale[modificare | modificare sursă]

  • lemnul: grinzi, planșee, șarpante, susținere copertine la amfiteatre;
  • piatră: fortificații, apeducte, poduri, arcuri, pilaștri;
  • marmură: placare pereți;
  • cărămidă: zidărie brută (ce ulterior va fi placată la interior și exterior);
  • betonul: material a cărui utilizare a marcat o revoluție în tehnica construcțiilor deoarece asigură realizarea unor construcții mai solide și mai puțin costisitoare.

Sculptura[modificare | modificare sursă]

În sculptură, subordonată arhitecturii, reprezentative sunt portalurile și capitaluile. Tematica, de inspirație biblică și cu influențe orientale, se caracterizează prin invenitivtate fabuloasă și tratare schematică a figurilor. Reliefurile romanice, comparativ cu cele antice, sunt brute, înveremenite și lipsite de frumusețea proporțiilor, dar degajă forță morală. Siluetele și grupurile par să se desprindă din masa pietrei.Animalele, chiar cele fantastice, ocupă un loc preponderent în diversele reprezentări.

Portretul[modificare | modificare sursă]

Acest gen de sculptură își are originea în venerarea strămoșilor reprezentați sub forma de măști mortuare.Portretele sunt realiste reproducând trăsăturile fizice și morale ale personajului reprezentat.

Statuia[modificare | modificare sursă]

Erau reprezentați mai ales împărații, având prezente simbolurile autorității și puterii:

Relief istoric[modificare | modificare sursă]

Aceasta formă de sculptură decorează columnele, altarele, arcurile de triumf și alte construcții.Constituie atât un mijloc de propagandă, dar și un veritabil document istoric și aceasta datorită bogăției detaliilor.Astfel de ornamente cu relief istorc întâlnim pe Columna lui Traian, pe Arcul de triumf al lui Titus, pe Columna lui Aurelian etc.

Italien Rom Trajansaeule sb1.JPG

Mozaicul și pictura[modificare | modificare sursă]

Pictura romană, pe lângă influențele bizantine, a împrumutat elemente și din arta populară. Tehnicile folosit sunt cele tradiționale: fresca, în care culoarea aplicată pe tencuiala proaspătă se întărește ca piatra, prin uscare; pictura grecească, realizată pe mai multe straturi de tencuială uscată, dar care se umezește în timpul aplicării. Personajele sunt aplicate pe un fond de o singură culoare sau pe benzi paralele. Anumite forme (cutele veșmintelor, trăsăturile feței, părți ale corpului omenesc) sunt desenate după niște formule de execuție specifice și, din acest motiv, toate personajele par a fi gemene.Acestea sunt utilizate pentru decorarea palatelor și a templelor.Temele pot fi: subiecte mitologice sau din viața cotidiană, personaje imperiale sau militare, naturi moarte, peisaje sau motive ornamentale geometrice, florale, figurative etc.Măiestria artei picturii și a mozaicului este dovedită și de reușita creării iluziei realității .

Exemplificări:

  • pictura: Casa Misterelor, vila împărătesei Livia Augusta, Prima Porta, Roma, Vila lui Hadrian de la Tivoli;
  • mozaic: mozaicul pavimentar din Ostia, Roma; casa de aur a lui Nero de lângă Colosseum, Roma; Casa Faunului; CasaVenerei,Pompei.

Influențe în Dacia romană[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]