Arte decorative

Artele decorative

Artele decorative, adică tapiseria,broderia,imprimeul, răspund acelorași trei nevoi sau funcții care, analizate în detaliu, pe obiecte sau amenajări ambientale fixe sau mobile, se întrepătrund, se intercondiționează.
Acestea pot fi puse în evidență și printr-un exemplu concret, veșmântul(inclusiv veșmântul popular femeiesc)care, și în epocile anterioare și astăzi, are aceleași roluri:
Funcția utilitar-practică= De a acoperi și de a proteja mai mult sau mai puțin corpul Funcția semiotică,de simbolizare=de a explica indirect frumusețea fizica,de a “ascunde” sau de a “trăda” vârsta,profesia,locul(originea),rangul social,de a constitui,în ansamblul lui,într-un semn de comunicare vizuală a“ceva”,a unei idei generatoare sau evocatoare.
Funcția estetică în fine și în același timp,prin utilizarea corectă,spre exemplu,a efectului de apropiere-mărire și de depărtare-micșorare a culorilor calde-reci și al valorilor deschise-închise să se obțină o înfățișare plăcută,armonioasă.

Tapiseria

Artele textile cum sunt numite generic tapiseria(din fr.”tapis”=covor tesut sau innodat)’broderia si imprimeul au ceva essential in comun:firul natural-vegetal sau animalier-si artificial;de aici si denumirea de arte ale firului. Daca broderia si, mai ales,imprimeul pe suport teil nu s-au ivit in mod exclusive din nevoi practice vitale,tesatura isi are originea in preistorie.Pentru a imbraca si proteja atat corpul cat si spatial de locuit impotriva modificarilor climei si, implicit, ale mediului ambient omul a invatat-descoperind unele sugestii in natura-sa impleteasca fibre de coaja copacilor si fire de blana rasucite,Asa a creat-mai cu seama dupa inventarea “razboiului de tesut” si a metodei de a incrucisa,de a tese fire-diverse acoperaminte,mai ales pentru pereti si pardoseli(pentru ca aceste zone sa fie mai calduroase,mai prietenoase,sa induca echlibru spatial si placere vizualo-tactila.Aceasta metoda a perpetuat tesatura in 2 fete si foarte diversa ca posibilitati de expresie.Ea sta la baza multor solutii si inventii ornamentale si figurale,de cromatica si de tehnica inedited,moderne,in care sa combine fire de lana,nailon,paie,rafie,talas,sfoara,franghie,fuiot etc. cu fragmente de lemn,metal,sticla,pietre sau chiar oboecte precum clopotei,cuie,sticlute,rozete etc..
Marea ei varietate actuala se inscrie intre tapiserie murala,clasica(momentele ei stralucite fiind stilurile romnantic si gotic ale evului mediu sic el excesiv pictural de dupa Renastere)si noua tapiserie, in relief si chiar tridimensionala.In aceasta ultima varianta,numita fie”spatiala” fie”fibre-art”,tapiseria capata un rol ambiental pregnant,creand spatii de expunere interactive de tip instalatie in care spectatorul intra si iese,circula.Si totusi tapiseria se foloseste in cea mai mare parte de acea tehnica streveche a impletitului,pe scurt in 2 operatii manuale:
Prima,incrucisare de fire orizontale variate ca lungime si grosime(bateala sau batatura)prin fata si prin spatele firelor,fixe,intinse de-a lungul(=urzeala) indifferent de pozitia orizontala(basselisse)sau verticala(haute-lissee)a cadrului de lemn
A doua,indesarea firelor de bateala prin bataie cu o ustensila speciala a fiecarui rand sau a mai multora deodata, in functie de inaginea proiectata.
Urzeala are rol de armature si e acoperita in intregime de firele colorate ale bataturii care formeaza decorul ornamental sau figural.
Firele batelii nu traverseaza obligatoriu toata latimea tesaturii.De asemenea, in bateala si in urseala se introduce fire de grosimi si origini diverse(canepa matase)pentru a se obtine zone cu facturi diverse.Este de asemenea important ca distanta dintee fire si grosimea firului de lana sau de matease sa se stabileasca de la inceput in functie de marimea finala a tapiseriei si in raport cu firele care se impletesc(bateala de fond si bateala ornamental-figurata).
Intre ustensile,cadru de lemn-ghergheful(vertical) si razboiul(orizontal)-este elemental central.Celelalte ustensile sunt tasatorul sau chiar I furcultia cu care se bate firul care se impleteste,naveta(suveica la razboiul der tesut orizontal)prin care se trece, din ghem,firul de batatura, vartelnita(depanatoarea cu care se desfasoara sculurile vopsite si se fac ghem,pe culori.
Cartonul (imaginea proiectat),de regula, opera unui artist,se aseaza in spetele urzelii transpus pe hartie milimetrica sau de calc la scara1/1 pentru a fi executat in toate detaliile lui liniare si coloristice la mai multe maini deodata.
Variantele de tesut(impletit)manual dupa aceeasi regula fundamentala sunt:
Chilimul sau scoarta:suprafata neteda,cu 2 fete;firele de urzeala din spate se aduc in fata cu ajutorul itelor;firele de urzeala din fata au rostul(=spatial ce se formeza intre cele 2 serii de fire de urzeala)format de sulul de rost;pentru fiorele de batatura care formeza desenul imaginii se fac papusi(=impletituri in forma de 8 facute pe degetele mare si mic al mainii)care una pentru fiecare nuanta;papusa se trece pe un rost si se intoarce pe al 2lea.
Goblenul(dupa numele manufacturii care a consacrat-o,”gobelins”)o varianta a chilimului:o suprafata neteda cu o singura fata; urzeala este de doua ori mai groasa decat batatura si foarte deasa;firele de batatura se vopsesc in multiple nuante;scurtatea prea des,firele raman cu capetele de pe partea din fata tesaturii,fata fiind de fapt spatele tapiseriei(pentru a o verifica in timpul lucrului tesatoarea flolseste o oglinda). Gigim,o alta varianta a chilimului ,impletirea bataturii se face printer si peste firele de urzeala,un fir de batatura cu rol de fond alternand pe toata latimea cu cate un rand de fire”alese”. Karamani,varianta de tapiserie orinentala, persana:suprafata cu aspect plusta,cu smochuri si cu singura fata;se bazeaza pe impletirea firelor de batatura in noduri care,dupa fiecare rand fixat cu alt fir,continuu,de batatura,se tund cu foarfeca.

Imprimeul

Multiplicarea de imagini prin imprimare “este una dintre cele mai vechi meserii.Parea ca ea si-ar avea originea in Evul Mediu European este eronata.Chinezilor le era deja cunoscuta arta imprimeriei,chiar daca numai sub forma primitiva a signetului(sigiului,peceta)gravat adanc cand in Europa se mai defrisau padurile,iar hidromelul se bea din coarne”
Situate la hotarul dintre artelepicturii si genurile decotarive cu un foarte accentuat character utilitar,imprimeul textile a fost inventat probabil o data cu tiparul .Afirmarea sa deplina si independenta s-a produs in Europa sigur dupa punerea la punct a multiplicarii industriale a textilelor fine, adica abia la inceputul sec,XVIII-lea.Precizam totusi ca imprimarea de ornamente pe support de panza(de bumbac)este o preocupare extreme-orientala foarte veche.In epoza noastra ea vine din necesitatea de a completa si imbunatati ambientul interior cu draperii,perdele,husa de mobile etc. dar si invelisurile corpului,mai cu seama cele legate de moda.
Se practica modalitati precum:
Imprimeul manual(liber)diorect cu pensula, la rece,cu lichide colorate speciale(in compozitia carora,pe langa pigmenti, intra si substante de fixare numite mordanti:sare de bucatarie,soda de rufe,otet);pentru a difuzarea uniforma si facila a colorantului in fibra se umezeste in prealabi locul cu apa sau cu spirt industrial;revenile si suprapunerile se fac fie inainte fie dup ace s-au zvantat cele asternute deja,dupa um se doreste a fi imprimarea(ca in tehnica picturii in culori de apa):pe umed-picturala,vibrata,vaporoasa-sau p uscat,din contra,accentuat plata,decorative,in amblele variante respectundu-se regula “de la deschis la inchis”
Imprimare cu sabloane sau mai nou cu una sau mai multe site foarte dese(de matase),pentru fiecare culoare o sita,pe care s-au delimitat in prealabil liniile si petele imaginii acoperindu-se cu un lac special zonele prin care nu trebuie sa treaca vopseaua sau cernala de imprimat vascoasa ca o pasta,intinsa apasat si uniform cu o paleta dreptunghiulara si usor elastic numita racleta.Acasta din urma modalitate de imprimare pe panza cu ajutorul sitei este “o dezvoltare a procedeului de reproducere cu sablonul,utilizat inca din epoca oamenilor din pesteri”.Serigrafia este consacrata de fapt ca tehnica de gravura utilizata in a produce si multiplica etichete,sigle,embleme,afise,imprimeuri textile(tricouri,bluze,esarfe)manufacturier sau industrial.
Intre procedeele de imprimare de panza,in genere pe o tesatura,istoria artelor vizuale a indentificat un relative simplu:”cei ce vopsec batiostele cu desen alb pe fond albastru,numite<dupa model Indian>,au plansete gravate in lemn;ei acopera plansetele cu ceara dizolvata in esenta de terebentina,intend tesatuta deasupra si o preseaza;tesatura prinde solutia de cera aflata pe desen;vopsitorii o arunca intr-un hardau si o vopsesc la rece;vopseaua prinde in toate partile care nu sunt aparate de ceara;ceara se desprinde la fiert, pluteste la suprafata si vopsitorii o aduna ca s-o foloseasca din nou.
Este vorba,evident de imprimare ca la boiangerie(in masa prin scufundare intr-o singura culoare),dar cu deosebire esentiala c materialul textile a fost acoperit partial cu o pelicula protectoare.Aceasta este metoda imbunatatita astazi tehnologic este consacrata cu denumirea de imprimare prin procedeu “batique”

Arta ceramicii

Ceramica este știința și arta de a realiza obiecte din materiale anorganice, non-metalice care devin solide, dure și durabile prin încălzirea la temperaturi ridicate a unui amestec de compoziție specială și de consistența unui aluat căruia i s-a dat anterior arderii o formă de obiect util sau decorativ
Indeletnicire inceputa in preistorie ca una din primele dovevi de umanizare a naturii,modelarea argilei-si a altor materii cu propietati plastice modelabile-nu are doar origine utilitara,pastrarea alimentelor,ci si una spiritual estetica.
“Modelarea lutului a mesr dincolo de satisfacerea nevoilor fizice…mana omului putea sa produca sinyteza intre intentia utilitara si9 intentia spirituala fara a recurge la vreo unealta”.
Modelajul in lut ofera si astazi posibilitatea rarisima ca prin mijloace materiale si tehnice restranse si la indemana,copiii,tinerii sa se maniferste creative realizand figurine-jucarii,obiecte de podoaba etc ca si cu mii de ani in urma:cu acelasi simt al reliefului,al volumului util si totodata deorativ in sine prin alternanta intrandurilor si iesindurilor modelate cu mana.
Schimburile relative echilibrate intre om si natura s-au constituit mai cu seama la inceputurile civilivatiei omenirii-in cicluri complete in care nici intentia utilitara si nici cea spirituala n-au actionat independent una de alta “impulsurile”cele mai fertile fiind concomitente;o expresie remarcabila a acestei duble impulsionari,utilitar tehnologice,este tulburarea imagine de “homo significans”,”ganditorul”
Fara indoiala,descoperirea focului si inventarea rotii au favorizat,printer altele si in mod direct atat diversificarea si rafinarea modelarii argliei,cat si aparitia a cea ce intelegem azi prin ceramica: Toate formele de argila nearsa si arsa (rosie si prin ardere inchisa si incomplete,cenusie sau chiar neagra),glazurata sau nu;
Olaria simpla si plastica mica,intr-un cuvant ceramiva fina.
Ceramica de placare a peretilor si de pavimentare folosita in constructiile edilotare,dar ca si materie prima in mozaicul mural
Ceramica grosiera sau majolica,inceputurile ei fiind mai restranse ca forme si variante tehnice.
Eleganta si zvetetea formelor intotdeauna utile si compuse sa aiba stabilitate prin ele insele,chiar si atunci cand suprafata de sprijin este destul de mica ;in forma unui”ol”.
Expresivitatea obiectelor-jucarii si a celor de invocatie este remarcabila; Ingeniozitatea decorarii prin incizie,excizie,lustruire sau prin cateva culori de o tulburare armonie;ornamental este eccent al formei,iar culoarea o invioreaza fara a distruge.
Nu intotdeauna si peste tot s-au inteles binbe aceste lectii specifice.Incarcarea excesiva in relief sau cu foarte multe culori,imitarea unor vase sau obiecte din late matrilae sunt exemple de gust indoielnic. Sunt de remarcat apropierile dintre ceramica siu alte arte sau implicatiile ceramicii in ceea ce se poate numi sculpto-ceramica si in mozaicul mural sin placute ceramice industriale(prelucrate).
Obiectele ambientale de interiosr sau destinate sa mobilileze o gradina publica realizate din argila imbunatatita cu nisipuri sau caolin sa arsa pana la cimentare sau vitrifiere sunt creatii notabile pentru ceea xe trebuie sa fie valofificarea autentica a traditiei din ceramica sin din sculptura printr-o sinteza tehnologica si de viziune originala, in ambele variante,sinteza inseamna:1 finisarea concavitatulor si convexitatilor plinului,masei printr-un modeleu fara urme de prelucrare,dar cu pastrarea facturii fine dar amorfe a argilei imbunatatite;2 dezvoltarea volumelor ca intr-o crestere organica,vegetala gandita si tratata sculptural,fara nici un adios arnamental,ritmul plinurlor si golurilor fiind decorative in sine.
Cat priveste mozaicul mural sau pavimental cu implicarea ceramicii,aceasta este o istorie care se pierde in trecut antic al Egiptului si al Persiei.Tehnica a fost preluata de greci se de la acestia de catre romani. O a devarata afirmare a mozaicului a vaut loc in sec. VI d. Hr. cand la constantinopol se produce o adevarata revolutie tehnica in arta murala:folosit pana atunci cu precadere pentru pavimente si pardoseli,ia acum locul picturii un tempera pe pereti,devine “picture eternal”.Problemele pe care le au mozaicarii Bizantulului aveau sa se revorve magistral se puneau,de altfel.si pcturi murale:san u se anuleze zidul sis a se foloseasca asemenea materile care san u moara decta o data cu peretele.
La fel ca in ceramica,prin prelucrarea utila si deopotriva,artistica a sticlei-dar dintr-o pasta care nu este precum lutul naturala,ci fabricate se satisfac aceleasi nevoi in forma precum:
Vase de sustinut,pastrat si transportat divese lichide,preparate culinare
Obiecte explicit decorative(boluri vaze )combinate uneori cu metalulu sau cu lemnul
Cu exeptia oboectelor obtinute fie in serie ,indusrial,cu sabloane,fie liber,manual,prin jet de aer si cu cleste special,sticla este produsa-prin laminare-si in foi plane de cativa milimetri grosime,perfect netede sau cu un usor ormanent in relief.
Sticla plana colorata(stanslucida)sau clara(transparenta) are 2 binecunoscute utilizari artistice:vitraliul sau picture cu sticle si picture de icoane pe sticle.
Daca picture de icoane pe sticla fusese cel mai usor si mai ieftin mijloc de raspandire a iconografiei ortodeoxe in mediile romanesti sarace si analfabete,vitrailul avea o alta misiune:filtrareaveritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa abata privirea de la uratenia lumii materiale,sa amplifice senzatia de mister,de inexplicabil.
Arta vitraliului s-a impus si din necesitatea de a asigura I stabilitate mai mare deschiderilor prin retele de plumb fixate in cadre metalice cu traverse,rectangulate in interiorul ferestrelor ogivale si concentrice la raza.

Arta sticlei

Pentru detalii, vezi: Sticlă.