Arta bizantină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Una dinre cele mai celebre icoane din Hagia Sophia-
mozaic datat în sec. al XII-lea.
Arta bizantină s-a dezvoltat în cadrul Imperiului Bizantin începând cu anul 476[1] până în anul 1453.[2]
Cuprins |
[modifică] Perioada timpurie
Două evenimente majore au marcat această perioadă:
- Edictul de la Milano, promulgat de Constantin cel Mare şi Licinius în 313 care a permis creştinismului să devină o religie publică şi implicit artei creştine să evolueze.
- Inaugurarea Constantinopolului (330), care avea să devină nu numai capitala, ci şi centrul artistic al Imperiului Roman de Răsărit.
Constantin cel Mare iniţiază un program complex privin dezvoltarea capitalei ce-i poartă numele.[3] Apar noi spaţii publice cu grupuri statuare, se construieşte forumul lui Constantin. Acesta avea în centru Columna lui Constantin, deasupra având statuia împăratului[4] reprezentat precum zeul Apollo. [5], apar biserici, se construieşte catedrala Hagia Sophia[6] şi se începe construirea Bisericii Sfinţilor Apostoli.[7][8]
Să menţionăm şi Hipodromul, amenajat tot în această perioadă, un adevărat focar sportiv şi cultural al marelui oraş. Putea găzdui peste 100.000 de spectatori.
[modifică] Epoca lui Iustinian
În perioada lui Iustinian (527 - 565), arta bizantină cunoaşte apogeul. Are loc recucerirea (temporară) a Italiei şi implicit amestecul dintre tradiţiile romane, orientale şi creştine. În Constantinopol şi în Ravenna se ridică adevărate monumente arhitectonice decorate cu mozaic, fildeş, aur. Iustinian mi mumai că a pus bazele unui imperiu absolut, codificând legile şi impunând supuşilor religia creştină, dar a iniţiat şi un vast program de construcţii, descris de istoricul său de curte, Procopius din Cezareea, în lucrarea De Ædificiis
Iată câteva din realizările acestei epoci:
- Reconstrucţia catedralei Hagia Sophia[9], care fusese distrusă în timpul Răscoalei Nika.
- 550: Continuarea lucrării la Bisericii Sfinţilor Apostoli din Constantinopol.[10]
- 527 - 565: Ridicarea Mănăstirii St. Caterina din Peninsula Sinai.[11]
- 527 - 548: Începe construcţia bazilicii San Vitale din Ravenna.[12]
[modifică] Popoarele migratoare
[modifică] Iconoclasmul
[modifică] Renaşterea macedoneană
[modifică] Dinastia Comnen
[modifică] Dominaţia occidentală
[modifică] Dinastia Paleolog
[modifică] Urmaşii
[modifică] Note
- ^ An ce a marcat căderea Imperiului Roman de Apus şi începutul Evului Mediu.
- ^ Căderea Constantinopolului şi începutul Evului Mediu.
- ^ Basset, S. - The Urban Image of Late Antique Constantinople, Cambridge, 2004.
- ^ Fowden, G. - Constantine's Porphyry Column: the Earliest Literary Allusion, în Journal of Roman Studies 81, 1991.
- ^ Forumul a fost distrus in timpul celei de-a patra cruciade (1203 - 1204).
- ^ Aceasta avea să devină catedrala Patriarhiei de la Constantinopol.
- ^ Construirea ei a fost încheiată abia în anul 550.
- ^ Vezi şi Doaks.org
- ^ Mainstone, R.J. - Hagia Sophia: Architecture, Structure and Liturgy of Justinian's Great Church, New York, 1997.
- ^ Construcţia bisericii fusese începută în 330 de către Constantin cel Mare.
- ^ Lăcaşul de cult aparţine astăzi Patrimoniului Mondial UNESCO.
- ^ Şi aceasta se află pe lista UNESCO.
[modifică] Bibliografie
- Beckwith, J. - Early Christian and Byzantine Art, New Heaven, 1993
- Cormack, R. - Byzantine Art, Oxford, 2000
- Durand, Jannick - Arte Bizantina, KeyBook/Rusconi Libri srl., 2001
- Evans, H.C., ed. - Byzantium: Faith and Power (1261 - 1557), New York, 2004
- Evans, H.C., ed. - The Glory of Byzantium, New York, 1997
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- en Expoziţie la Metropolitan Museum of Art, 2004.
