Uniunea Africii de Sud
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Uniunea Africii de Sud este statul predecesor al Republicii Africa de Sud. Existenţa Uniunii Africii de Sud a început pe 31 mai 1910, după ce coloniile separate din regiune (Colonia Capului, Colonia Natal, Transvaal şi Colonia Râului Orange) au devenit colonii ale noului stat.
Dacă la început statul a fost fondat ca un dominion, a fost transformat în regat al Commonwealthului, pe 31 mai 1961 a fost transformat în republică, cunoscută de atunci până în prezent ca Republica Africa de Sud.
Cuprins |
[modifică] Constituţia
[modifică] Principalele caracteristici
Spre deosebire de Canada sau Australia, Uniunea Africii de Sud era mai degrabă un stat unitar, nu o federaţie. Parlamentele coloniilor devenite provicii au fost desfiinţate şi înlocuite cu consilii provinciale. A fost creat un parlament bicameral, cu membrii aleşi în special din rândul minorităţii albe. Legea electorală din Uniune s-a schimbat de mai multe ori, de cele mai multe ori numai pentru a apăra interesele partidelor la putere.
[modifică] Capitalele
Date fiind neînţelegerile cu privire la capitala Uniunii, a fost realizat un compromis – fiecare provincie să aibă câte un oraş care să avea să beneficieze de anumite caracteristice ale unei capitale. Astfel, administraţia avea să aibă sediul la Pretoria (Transvaal), Parlamentul urma să fie plasat la Cape Town (Cape), Curtea de Apel urma să aibă sediul în Bloemfontein (Orange), iar oraşul Pietermaritzburg (Natal) a primit compensaţii financiare. Acest aranjament este valabil până în ziua de azi, cu excepţiile notabile ale Curţii Constituţionale, Comisiei pentru Drepturile Omului (cu sediul în Johannesburg), ale Curţii Supreme de Apel şi a Comisiei pentru Servicii Judiciare (cu sediul în Bloemfontein).
[modifică] Relaţiile Uniunii cu Regatul Unit
Uniunea a rămas sub autoritatea coroanei britanice cu statul de dominion al Imperiului Britanic cu un anumit grad de autoguvernare. După votarea Statutului de la Westminster din 1931, Uniunea a primit un statut egal cu alte teritorii aparţinând Regatului Commonwealthului, iar Regatul Unit a încetat să mai emită legi cu aplicare în Uniunea Africii de Sud. Din acest moment, din punct de vedere legal, coroana sud-africană a fost separată de cea britanică, iar monarhul domnea în Uniune ca „Rege al Africii de Sud”, nu ca „Rege al Regatului Unit”. Monarhul era reprezentat în Africa de Sud de „Guvernatorul General al Uniunii Africii de Sud”. Puterea efectivă era exercitată de „Primul ministru al Africii de Sud”. Louis Botha, un fost general bur, a fost primul premier al Uniunii. El a condus o coaliţie a afrikanerilor şi a comunităţilor anglofone albe.
Punerea sub acuzaţie în cadrul tribunalelor se făcea în numele coroanei iar membrii guvernului funcţionau în numele aceleiaşi coroane.
De-a lungul timpului, statutul monarhului Uniunii a fost modificat de mai multe ori, Elisabeta a II-a a Regatului Unit fiind ultima regină a Africii de Sud.
[modifică] Limbi oficiale în Uniune
Un articol cu statut special din Constituţia Africii de Sud, limbile oficiale din Uniune erau olandeza şi engleză, dar ele au fost înlocuite de facto de limba afrikaans.
[modifică] Proclamarea republicii şi moştenirea Uniunii
După referendumul de pe 5 octombrie 1960, în timpul căruia electoratul alb a fost chemat să voteze în favoarea sau împotriva republicii, Uniunea a fost transformată în Republica Africii de Sud pe 31 mai 1961 şi a părăsit Commonwealthului ca răspuns la neacceptarea de către această organizaţie internaţională a politicii de apartheid. Ca urmare, Parlamentul Africii de Sud a adoptat o Constituţie care o înlocuia legea fundamentală din 1909. Caracteristicile Uniunii au fost preluate de republică cu doar câteva modificări.
[modifică] Segregarea rasială
