Comuna Valea Seacă, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Valea Seacă.
Valea Seacă
—  Comună  —
Primăria comunei Valea Seacă
Primăria comunei Valea Seacă
Valea Seacă se află în România
Valea Seacă
Valea Seacă
Valea Seacă (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°14′49″N 27°02′29″E / 46.24694°N 27.04139°E / 46.24694; 27.0413946°14′49″N 27°02′29″E / 46.24694°N 27.04139°E / 46.24694; 27.04139

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA 26083

Reședință Valea Seacă
Componență Valea Seacă, Cucova

Guvernare
 - Primar Ion Pravăț[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 47,95 km²
Altitudine 195 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3867 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 607660

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Valea Seacă este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cucova și Valea Seacă (reședința). Se află în sudul județului, iar numele său este legat de cel al văii pârâului din satul de reședință.

Comuna – a cărei activitate economică principală este reprezentată de agricultură, este situată în aria de influență a municipiului Bacău, pe axele de transport rutier a DN2 și feroviar a magistralei feroviare 500.

Situată într-un spațiu geografic suprapus spre vest peste marginea zonei externe a Subcarpaților Orientali și spre est pe culoarul Siretului, a fost vatră de locuire încă din neolitic. O parte dintre oamenii locului au fost împământeniți aici ca răzeși de Ștefan cel Mare, o altă parte fiind – la origine, refugiați transilvăneni. Majoritatea locuitorilor sunt români ortodocși.

Etimologie și toponimie[modificare | modificare sursă]

Pârâul Valea Seacă mic afluent al Siretului ce traversează comuna

Numele comunei vine de la valea pârâului din satul de reședință, adeseori lipsită de apă în comparație cu văile vecine.[4] Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații:[5] O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia – Mândru (numele altuia – Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu – satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...)[6]. O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2.

Lacul Bereşti și DN2 - perspectivă spre Colinele Tutovei de pe dealul Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae
Valea Văii Seci spre cumpăna apelor - prin Piemontul Orbenilor

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sudul județului pe malul drept al Siretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seacă[7] și se întinde în zona colinelor precarpatice.[8] Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seacă, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și Parava.[7] Prin comună trece și calea ferată Adjud–Bacău, pe care însă nu este deservită de nicio stație, cea mai apropiată fiind Orbeni.

Geografic comuna se află în zona de influență a municipiului Bacău.[8] Vecinii comunei sunt[9] la nord comuna Orbeni, la est comuna Corbasca – de care este delimitată de Siret, la sud comuna Sascut și la vest comuna Ștefan cel Mare.[8]

Satul Valea Seacă este așezat de-o parte și de alta a drumului principal pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea sa care depășește (pe direcția est-vest) 10 km.[4] Satul Cucova se află[4] la nord de Valea Seacă. Cătunul Mândrișca (fost sat) [5] are extremitatea estica de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. Satul Cucova se află[4] la nord de Valea Seacă. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi[4].

Geologie și geomorfologie[modificare | modificare sursă]

Cuvertura sedimentară, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusă unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică.[10]

Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatică, ce cuprinde argile și nisipuri sedimentate în alternanță – uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de văi, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 până la 8 m.[10] Structurile lenticulare de nisipuri și pietrișuri din glacisurile piemontane favorizează acumulări semnificative de ape subterane, cu valoare calitativă înaltă.[11] Pe dealuri se găsesc depozite eoliene și deluviale constituite din argile de pantă nisipoase–prăfoase rezultate ca efect al alterarării formațiunilor meoțiene. Solul– vegetal, este originar din Holocen și are grosimea variabilă în funcție de condițiile locale.[10]

Din punct de vedere geomorfologic, în partea de vest se află pe marginea zonei externe a Subcarpaților Orientali, iar în partea de est pe culoarul Siretului.[8] În raport cu DN2 este situată la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, de-a lungul unor văi[4] descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor (sau Pănceștilor)[12], prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Platoul situat în jumătatea vestică a teritoriului comunei este întins și neted, lipsind elemente geomorfologice semnificative de tipul unor alunecări de teren superficiale și de adâncime.[13] Spre exterior, piemontul este continuat de trene de glacis care reduc din denivelările față de Culoarul Siretului.[11] Văile coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia.[4]

Relieful din punct de vedere altitudinal, variază spre est de la cota 108 m în albia majoră a Siretului până spre vestic la altitudinea maximă de 609,60 m. Astfel,dinspre vest spre est se înșiră piscurile Cineparia (609,6 m), Bobeica (596,2 m), Nichituș (491,8 m), Stinei (459,00 m), respectiv dealurile Valea Seacă (414 m), Cucova (360,8 m), Făurelului (312,7 m), Furduiasa (186,7 m), Carpenului (185,6 m)[14]

Hidrografie, date climatice[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret[15], care râu constituie principalul element hidrografic al teritoriului[13], pâraile Valea Seacă și Cucova fiind afluenți de dreapta ai acestuia. Există și văi care au apă sezonier sau numai în condiții de precipitații bogate.[15] Poziția albiei Văii Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații.[16]

În lunci, adâncimea medie a pânzei de apă freatică este de 1–2 m, iar în zona de platou de 10-11 până la 14 m.[16]

Comuna se încadrează în regiunea biogeografică de tip continental. Climatul zonei, date fiind situarea în zona culoarului de vale și a luncii Siretului, precum și dispunerea reliefului în trepte altitudinale paralele pe direcția generală nord-sud, este unul caracterizat de fenomene de arșiță și uscăciune, temperaturi ridicate în timpul verii (specific continental cu accente excesive[16]), viteze ridicate ale vântului, viscole și înzăpeziri frecvente în timpul iernii. Apariția fenomenului de foehn, are ca și consecință creșterea rapidă a temperaturii și scăderea umidității aerului, drept care precipitațiile au o frecvență redusă și variația amplitudinii coordonatelor termice este redusă.[17] Vara ploile sunt în aversă și de scurtă durată. În timpul iernii – caracterizată de ninsori reduse cantitativ, își face simțită prezența Crivățul. Zăpada nu durează decât până în prima decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism.[16]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Vegetația spontană se încadrează zonei de stepă (în zona de luncă a Siretului) și de silvostepă, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec).[18] Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor.[4] Vegetația de luncă s-a păstrat în mică măsură.[19]

Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare.[20]

În estul comunei se află o mică suprafață (9 %) a sitului Natura 2000 (ROSPA0063) „Lacurile de acumulare Buhuși, Bacău, Berești”, arie de protecție specială avifaunistică.[21]

Elemente de urbanism[modificare | modificare sursă]

Cele două localități ale comunei sunt tipice zonelor de deal cu un aspect liniar. Gospodăriile sunt dispuse de-a lungul văilor, mai ales de-a lungul Văii Seci.[22]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Valea Seacă

     Români (58.9%)

     Romi (33.1%)

     Necunoscută (7.96%)

     Altă etnie (0.02%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Valea Seacă

     Ortodocși (74.42%)

     Penticostali (14.61%)

     Ortodocși de rit vechi (2.89%)

     Necunoscută (7.93%)

     Altă religie (0.12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Seacă se ridică la 3.867 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.564 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (58,91%), cu o minoritate de romi (33,1%). Pentru 7,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,42%), dar există și minorități de penticostali (14,61%) (religie îmbrățișată predominant de populația romă) [23] și ortodocși de rit vechi (2,9%). Pentru 7,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[24]

84,36 % din locuitorii comunei sunt situați în satul de reședință.[25]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Valea Seacă este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ion Pravăț[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[26]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 9                  
Partidul Național Liberal 2                  
Asociația Partida Romilor “Pro-Europa” 2                  

Istoric[modificare | modificare sursă]

comuna este atestată documentar din anul 1931.[22]

Datorita conditiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic.[5] Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește „Țitelca” și este o ridicătură de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Siretului[23]. În timp[23] această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500&nbdsp;m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului 1500 tătarii în urma unei năvăliri au ajuns cu jaful pană la Țintirim, iar locuitorii de aici s-au retras în păduri pe valea pârâului Valea Seacă, unde au și rămas. Ulterior oamenii locului – excepție cei din satul Mândrișca – au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni”,[4] noua vatră cât și răzășia moștenită fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată si câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, când năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului.[23]

Satul Mândrişca - Spre Biserica Sfântul Ierarh Nicolae de pe DN2

Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seacă, fiecare formată doar din satul de reședință. Comuna Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică[27], iar comuna Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică.[28]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori,[29] comuna Mândrișca —847,[30] iar comuna Valea Seacă — 2000.[31] În 1925, comuna Cucova a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă; iar comuna Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor.[32]

În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă.[33][34]

Căi de comunicație[modificare | modificare sursă]

Perspectivă spre DN2 şi Culoarul Siretului de pe dealul unde este Biserica Adormirea Maicii Domnului

Comuna[9] este traversată pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrala CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservită de DJ 119D[35]: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ 206B), asfaltat[36]

În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul Valea Seacă, se află DC107[35] asfaltat.[36] La intersecția DN2 – DJ119D există o stație de carburant.

Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut.[22]

Activități economice[modificare | modificare sursă]

Activitatea economică principală[9] este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol.[37] Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile[38], restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi.[37] Solurile sunt de tip luvisoluri.[10] Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (rapiță), floarea soarelui .[39] Existența în depozitele de suprafață a cineritele determină ca terenul agricol să fie favorabil viței de vie[10] Viticultura se pracică pentru autoconsum.[40]

Majoritatea agricultorilor au o situație financiară modestă, precum și gospodării cu o înzestrare tehnologică relativ modestă și orientată spre utilaje cu grad de tehnicitate redus. Acestea determină practicarea unei agriculturi primitive și o activitate orientată spre autoconsum și subzistență. Structura proprietății funciare este foarte fragmentată.[41]

Creșterea animalelor – practicată pentru autoconsum, se realizează atât în sistem privat individual cât și în sistem asociativ, fiind asociată cu activități de prelucrare a materiilor prime animaliere.[40]

Din terenul neagricol, ponderea cea mai mare o au pădurile (62,82 %).[37] Exploatarea și prelucrarea lemnului se desfășoară în sistem privat.[40]

Sectorul terțiar este slab dezvoltat în comună. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. Există reprezentate de câteva magazine sătești și unele unități social-culturale de strictă necesitate.[40]

Succesiv scăderii activității industriale din centrele urbane și a efectului reformei economice, o parte din populația activă s-a întors în localitate.[42]

Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 din satul Valea Seacă
Dispensarul comunal din Valea Seacă

Servicii sociale[modificare | modificare sursă]

În comuna Valea Seacă sunt patru școli,[36] din care una în Valea Seacă cu clasele I-VIII și 3 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida și Nr. 4 Cucova)[43], patru[44] grădinițe[43][45] și două Cămine Culturale: unul în Valea Seacă - reabilitat și unul în Cucova.[46]

Există un teren cu poziție centrală – la Scoala Nr.1, pe care se pot desfășura manifestări sportive.[47]

Există alimentare cu apă curentă[36] și canalizare[48] - pentru o parte din comună. Alimentarea cu apă este asigurată atât de către două sisteme centralizate pentru cele două sate[49], cât și parțial pentru o parte populației prin fântâni proprii, care în general sunt însă fără protecție sanitară și în perioadele secetoase rămân cu puțină apă sau seacă.[50] Există un sistem centralizat de canalizare și de epurare a apelor uzate menajere provenite din gospodăriile populației[51], precum și o stație de epurare a apelor uzate.[52] Acestea deservesc însă numai gospodăriile din localitatea Valea Seacă.[50]

Alimentarea cu energie electrică se face din axul Bacău - Sascut, prin intermediul a patru posturi de transformare, din care trei de 100/75kva și unul pentru sistemul de irigații de 65 kva[53], iar alimentarea cu gaz metan prin puncte de desfacere și schimb ale SC Petrom din Valea Seacă și Cucova. Racordarea la rețeaua telefonică fixă este realizată prin centrale automate din Valea Seacă și Cucova .[54]

Deșeurile menajere din gospodării sunt colectate și transportate săptămânal la groapa de gunoi Bălcescu, iar deșeurile biodegradabile precum și dejecțiile animaliere, sunt depuse în platforme proprii la nivelul gospodăriilor.[55] În anul 2014 comuna nu dispunea de un sistem de colectare selectivă a deșeurilor.[56]

Există un dispensar uman, un post de poliție comunitară[57] și un Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență.[58]

Localitățile comunei sunt deservite de 3 cimitire: 2 situate în satul Valea Seacă și unul în Cucova.[59]

Codul Poștal al localității este 607660[60].

Biserica Adormirea Maicii Domnului şi intrarea dinspre cimitir - satul Cucova

Riscuri naturale și antropice[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul comunei există mai multe zone expuse la riscuri naturale, anume[61]:

  • două zone expuse la inundații, anume una în vestul localității Valea Seacă (cauza fiind revărsarea pârâului Valea Seacă) și una în Cucova (cauza fiind reprezentată de scurgerile torențiale de pe versanți)
  • o zonă de risc în partea centrală localității Valea Seacă unde sunt alunecări de teren.

Fenomenele meteorologice de risc și cu un impact negativ care apar sunt[62]:

  • înghețul la sol care poate apărea primăvara târziu (în mai) și toamna timpuriu(în octombrie)
  • seceta, frecventă, cu durată mai lungă și relativ accentuată în ultimul timp
  • grindina, care de obicei apare odată cu ploaia torențială după o lungă perioadă de secetă

Comuna nu este situată într-o zonă cu risc de poluare atmosferică.[63] Deasemeni nu există factori care să determine poluări semnificative la nivelul solului.[64]

Utilizarea nerațională a îngrășămintelor pe terenurile agricole, precum și deversările de ape uzate neepurate sau depozitarea deșeurilor menajere și activătățile zootehnice reprezintă surse potențiale de poluare a apelor subterane și de suprafață cu substanțe organice, compuși ai azotului, precum și surse de încărcare biologică.[65]

Repere locale[modificare | modificare sursă]

Arhitecturale[modificare | modificare sursă]

Bisericile parohiale:

Mănăstirea Sfânta Treime (stil vechi) din satul Cucova

Mânăstirea pe stil vechi[67] cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în staul Cucova.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Valea Seacă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Unul este necropola de la Valea Seacă aflată „la Țintirim” (la 350 m est de DN2), necropolă datând din Epoca Bronzului și aparținând culturii Monteoru, fazele Ic3–Ic2; celălalt este așezarea fortificată de pe dealul Titelca, datând din aceeași perioadă.[68]

Naturale[modificare | modificare sursă]

O casă tradiţională din satul Valea Seacă

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

  • Profesor Dr. Mihai Isvoranu, șef al catedrei de Genetică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București[69]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Valea Seacă, Bacău

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ a b c d e f g h i j Parohia Valea Seacă I pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  5. ^ a b c d e Parohia Mândrișca pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  6. ^ a b Parohia Cucova pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  7. ^ a b Google Inc. Google Maps – Comuna Valea Seacă, Bacău. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@46.248934,27.0495979,6395m/data=!3m1!1e3. Accesat la 12 martie 2014. 
  8. ^ a b c d Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 33
  9. ^ a b c Portal online www.ghidulprimăriilor.ro acesat 2012.09.16
  10. ^ a b c d e Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 48
  11. ^ a b Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 44
  12. ^ Geografia Fizică a României, Partea I, Grigore Posea, Editura Fundației România de Mâine accesat 2012.09.29
  13. ^ a b Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 45
  14. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 36
  15. ^ a b Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 43
  16. ^ a b c d Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 46
  17. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 41
  18. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 51
  19. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 52
  20. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 53
  21. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 55
  22. ^ a b c Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 43
  23. ^ a b c d e Parohia Valea Seacă II pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  24. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  25. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 82
  26. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  27. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cucova, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 796. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  28. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Mîndrișca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 360. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  29. ^ Comuna Cucova în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=608. Accesat la 10 mai 2013. 
  30. ^ Comuna Mândrișca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=610. Accesat la 10 mai 2013. 
  31. ^ Comuna Valea Seacă în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=615. Accesat la 10 mai 2013. 
  32. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 312,315. 15 iulie 1931. 
  33. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 12 martie 2014. 
  34. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 12 martie 2014. 
  35. ^ a b Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 bis din 20/07/2000 Intrare in vigoare: 20/07/2000
  36. ^ a b c d Fondurile europene au sosit la Valea Seacă, Observator de Bacău, 2011.11.28 acesat 2012.09.16
  37. ^ a b c Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 77
  38. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 78
  39. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 63
  40. ^ a b c d Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 83
  41. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 84
  42. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 64
  43. ^ a b Școala cu clasele I-VIII Valea Seacă pe portalul www.scoli.didactic.ro acesat 2012.09.16
  44. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 60
  45. ^ Grădiniță ultramodernă la Valea Seacă, Observatorul de Bacău, 2011.09.17 acesat 2012.09.16
  46. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 59
  47. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 57
  48. ^ Valea Seacă și primarul Pravăț, un exemplu; Observatorul de Bacău, 2011.06.03 acesat 2012.09.16
  49. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 10
  50. ^ a b Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 93
  51. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 15
  52. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău, Tudor Andrei, 2014, p. 16
  53. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 65
  54. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 66
  55. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 55
  56. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău], Tudor Andrei, 2014, p. 125
  57. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 61-62
  58. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 67
  59. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău], Tudor Andrei, 2014, p. 30
  60. ^ Cod Poștal Valea Seacă, Bacău pe portalul www.coduripostale.oceanus.ro acesat 2012.09.16
  61. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău], Tudor Andrei, 2014, p. 89-90
  62. ^ Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Valea Seacă 2014-2020, Consiliul local al comunei Valea Seacă, p. 47
  63. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău], Tudor Andrei, 2014, p. 97
  64. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău], Tudor Andrei, 2014, p. 173
  65. ^ Raportul de mediu pentru reactualizarea PUG al Comunei Valea Seacă, județul Bacău], Tudor Andrei, 2014, p. 99
  66. ^ Biserica parohiei Cucova - Valea Seacă, târnosită după 12 ani, Ziarul Lumina, 2011.09.07 accesat 2012.09.16
  67. ^ Mănăstirea Cucova pe portalul www.catacombeleortodoxiei.ro acesat 2012.09.16
  68. ^ Lista monumentelor istorice din județul Bacău, portalul Direcției Județene pentru Cultură Bacău bacau.djc.ro, accesat 03 mai 2015
  69. ^ Isvoranu Mihai, Enciclopedia Personalităților din România, accesat 17 mai 2015

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]