Cucova, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cucova
—  Sat  —
Cucova
Cucova
Cucova se află în România
Cucova
Cucova
Cucova (România)
Localizarea satului pe harta României
Cucova se află în Județul Bacău
Cucova
Cucova
Cucova (Județul Bacău)
Localizarea satului pe harta județului Bacău
Coordonate: 46°15′15″N 27°2′41″E / 46.25417°N 27.04472°E46°15′15″N 27°2′41″E / 46.25417°N 27.04472°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău
Comună Valea Seacă

SIRUTA26109

Altitudine191 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total743 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal607661

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente[1] a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor[2], prelungire sud-estică a Culmii Pietricica.

Așezare, căi de comunicație, hidrografie, climă[modificare | modificare sursă]

Troiţa de lângă podul care face legătura dintre Cucova şi Satul Valea Seacă

Satul Cucova se află[1] la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D[3] (asfaltat[4] ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni.

În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal[3] asfaltat[4].

Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut.

Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase[necesită citare].

Şcoala cu clasele I-IV Nr. 3 din satul Cucova
Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Cucova
Paraclisul Bisericii Adormirea Maicii Domnului - din satul Cucova

Populație, activități economice și servicii sociale[modificare | modificare sursă]

Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi[5].

Activitatea economică principală[6] este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii.

In satul Cucova este[4] o școala primară - Nr. 4 Cucova[7].

Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate[8]. Noul lăcaș de cult este pictat în tehnica frescă de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar [9]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Despre toponimul Cucova circulă o legendă [10], conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia – Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui – Mândru – satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...)[8].

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică[11].

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori,[12] În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă.[13]

Repere locale turistice[modificare | modificare sursă]

Capela şi corpul de chilii - Mănăstirea Sfânta Treime (stil vechi) - satul Cucova
Obeliscul ridicat în memoria revoltei din 1935- Mănăstirea Sfânta Treime (stil vechi) - satul Cucova

Mănăstirea Sfânta Treime[modificare | modificare sursă]

Este o mânăstirea pe stil vechi[14] cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova.[15]

Istoric

Construcția lăcașului a început în anii 1933[16]-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe.[17]

Intrarea în Mănăstirea Sfânta Treime (stil vechi) din satul Cucova

Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative[17], care – în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian[18], au culminat în 23 aprilie[17] 1935 cu o intervenție a autorităților civile și ecleziastice ortodoxe de stil nou, sprijinite de jandarmii[16] Legiunii Focșani. Sătenii care susțineau mănăstirea și călugării s-au baricadat în curtea acesteia, iar jandarmii folosind armamentul din dotare, împreună cu autoritățile și civilii care le sprijineau au intervenit în forță.[17] Biserica și chiliile au fost devastate și dărâmate, iar icoane, cărți sfinte, odoare bisericești și veșminte au fost distruse. Actul de reprimare[16] a ceea ce a fost considerată a fi rebeliune[17], s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți[16] grav, 40 de arestați. Ieromonahul Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. [17]

Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au reluat amenințările de expulzare și demolare. S-a ajuns la demolarea numai a unor anexe și activitatea religioasă a continuat totuși.[17]

Actual

Este sediu de Episcopie. Aici se află Teodosie „Brașoveanul” și Antonie „Ploieșteanul” episcopi - vicari, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi.[15][19]

De vecinătate[modificare | modificare sursă]

Şcoala cu clasele I-IV Nr. 4 din satul Cucova

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b protoieriasascut. ro/parohiaValeaSeacaI. html Parohia Valea Seacă I pe portalul Protoieriei Sascut acesat 20.120.916
  2. ^ Geografia Fizică a României, Partea I, Grigore Posea, Editura Fundației România de Mâine accesat 2012-09-29
  3. ^ a b Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 bis din 20/07/2000 Intrare in vigoare: 20/07/2000
  4. ^ a b c Fondurile europene au sosit la Valea Seacă, Observator de Bacău, 2011.11.28 acesat 2012.09.16
  5. ^ Parohia Valea Seacă II pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  6. ^ Portal online www.ghidulprimăriilor.ro acesat 2012.09.16
  7. ^ Școala cu clasele I-VIII Valea Seacă pe portalul www.scoli.didactic.ro acesat 2012.09.16
  8. ^ a b Parohia Cucova pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  9. ^ Biserica parohiei Cucova - Valea Seacă, târnosită după 12 ani, Ziarul Lumina, 2011.09.07 accesat 2012.09.16
  10. ^ Parohia Mândrișca pe portalul Protoieriei Sascut acesat 2012.09.16
  11. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cucova, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 796. 
  12. ^ „Comuna Cucova în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 312,315. . 
  14. ^ Mănăstirea Cucova pe portalul www.catacombeleortodoxiei.ro acesat 2012.09.16
  15. ^ a b Ortodocșii pe stil vechi serbează Ajunul Crăciunului, Daniel Gîrleanu, ziarul Monitorul de Vrancea, accesat 2014.03.15
  16. ^ a b c d Sute de credincioși s-au rugat la icoana făcătoare de minuni Maica Domnului Umilenie, la Cucova, 24 ianuarie 2012, Ziarul de Bacău, accesat 2014.03.17
  17. ^ a b c d e f g Mănăstirea Cucova, Județul Bacău, Mănăstiri și schituri din România - ortodoxia.md, accsat 2014.03.17
  18. ^ Persecuția asupra susținătorilor calendarului Iulian , Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România mitropoliaslatioara.ro, accesat 2013.08.11
  19. ^ Sfântul Sinod, Pagina oficială a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România mitropoliaslatioara.ro, accesat 2014.03.17

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia geografică a României, Dan Ghinea, Editura Enciclopedică, București, 2000