Comuna Berești-Tazlău, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Berești-Tazlău
—  Comună  —
Berești-Tazlău
Berești-Tazlău
Berești-Tazlău se află în România
Berești-Tazlău
Berești-Tazlău
Berești-Tazlău (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°28′59″N 26°41′55″E / 46.48306°N 26.69861°E / 46.48306; 26.6986146°28′59″N 26°41′55″E / 46.48306°N 26.69861°E / 46.48306; 26.69861

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA 21338

Reședință Berești-Tazlău
Componență

Guvernare
 - Primar Dumitru Tulpan[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 66,74 km²
Altitudine 279 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5342 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Berești-Tazlău (în trecut, Berești) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berești-Tazlău (reședința), Boșoteni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani și Turluianu.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe valea râului Tazlău, imediat în aval de formarea acestuia din confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat lângă satul Tescani. Este traversată de șoseaua județeană DJ118, care o leagă spre nord de Scorțeni (unde se termină în DN2G) și spre sud de Sănduleni (unde se termină în DN11). În satul Enăchești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118B, care duce spre nord-est la Strugari și Măgura.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Berești-Tazlău

     Români (96,49%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă etnie (0,07%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Berești-Tazlău

     Ortodocși (90,26%)

     Romano-catolici (4,77%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,47%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă religie (0,05%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berești-Tazlău se ridică la 5.342 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.708 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,5%). Pentru 3,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,27%), dar există și minorități de romano-catolici (4,77%) și adventiști de ziua a șaptea (1,48%). Pentru 3,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Berești-Tazlău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Tulpan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 13                          
Candidat independent 1                          
Partidul Național Liberal 1                          

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Berești, Stroești, Românești și Prisaca, având în total 1732 de locuitori. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și o școală mixtă cu 32 de elevi (dintre care 6 fete) deschisă în 1881, iar principalul proprietar de pământ era Constantin Tisescu.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Boșoteni (în aceeași plasă) și Tețcani (în plasa Tazlăul de Sus a aceluiași județ). Comuna Boșoteni era formată din satele Enăchești și Boșoteni și avea 864 de locuitori ce trăiau în 315 case; aici existau două biserici ortodoxe (una în fiecare sat), o biserica catolică la Enăchești și o școală la Enăchești, iar principalii proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu.[9] Comuna Tețcani avea în compunere două sate — Tețcani și Sârbi — cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total 2221 de locuitori.[11] Fosta comună Boșoteni avea acum numele de Enăchești, după satul de reședință, și era formată din satele Boșoteni, Enăchești, Prisaca și Prisaca-Vidrașcu, cu o populație totală de 1146 de locuitori.[12] Comuna Tețcani, denumită acum Tescani avea 2710 locuitori și era formată din satele Gura Cernului, Sârbi, Stroești-Românești și Tescani.[13]

În 1931, comuna Berești-Tazlău a fost desființată, satul ei de reședință trecând la comuna Enăchești;[14] ulterior, această comună și-a mutat reședinta la Berești-Tazlău și a luat numele acestui sat, completând astfel unirea celor două comune. În 1950, comunele Tescani și Berești-Tazlău au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Tescani a fost desființată, satul ei de reședință, împreună cu satul Românești, trecând la comuna Berești-Tazlău; tot atunci, satul Gura Cernului a fost desființat și inclus în satul Românești.[15][16]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Conacul Rosetti-Tescanu din Tescani, monument de arhitectură de interes național din comuna Berești-Tazlău

În comuna Berești-Tazlău se află ansamblul conacului Rosetti-Tescanu, astăzi secția „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu” a Muzeului Național „George Enescu” din București, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul cuprinde casa Rosetti-Tescanu (1894), biserica „Sfântul Gheorghe” (1769) și fabrica de spirt Rosetti (1840). Tot în parcul conacului Rosetti-Tescanu se află și statuia lui George Enescu sculptată în 1957 și clasificată și ea ca monument de for public de interes național.

În rest, în comuna Berești-Tazlău mai există alte trei obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1819) aflată la intrarea în satul Berești-Tazlău; biserica de lemn „Sfântul Ilie” (1883) din satul Prisaca; și școala din Tescani (1902).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Berești-Tazlău, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Berești, com. rur., în pl. Tazlăul-d.-j.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 376–377. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Boșoteni, com. rur., jud. Bacău” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 547–548. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Tețcani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 597. 
  11. ^ „Comuna Berești-Tazlău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Comuna Enăchești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Comuna Berești-Bistrița în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  14. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 30. . 
  15. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .