Comuna Gârleni, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gârleni
—  Comună  —
Gârleni se află în România
Gârleni
Gârleni
Gârleni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°39′56″N 26°47′12″E / 46.66556°N 26.78667°E / 46.66556; 26.7866746°39′56″N 26°47′12″E / 46.66556°N 26.78667°E / 46.66556; 26.78667

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA22781
Prima atestare15 octombrie 1491[1]

ReședințăGârlenii de Sus
Componență

Guvernare
 - PrimarEusebiu-Iulian Tancău[*][4] (PSD, )

Altitudine188 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5914 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Gârleni (în maghiară Gerlény; în trecut, Racila și Gârlenii de Sus) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Gârleni, Gârlenii de Sus (reședința), Lespezi și Șurina.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț.[5] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău.

Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante.

Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe.[6]

În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se află lacul de acumulare Lespezi, cu o suprafață de 233 ha.[7]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gârleni

     Români (94,16%)

     Maghiari (0,8%)

     Ceangăi (0,5%)

     Necunoscută (4,51%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gârleni

     Ortodocși (34,35%)

     Romano-catolici (60,21%)

     Penticostali (0,3%)

     Adventiști de ziua a șaptea (0,3%)

     Necunoscută (4,46%)

     Altă religie (0,36%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârleni se ridică la 5.914 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.281 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9] 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea.[8]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Gârleni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Eusebiu-Iulian Tancău[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților3     
Partidul Social Românesc1     
Partidul Național Democrat1     
Uniunea Națională pentru Progresul României1     

Istorie[modificare | modificare sursă]

Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică.[7] Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491.[1] Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare în mai multe bătălii, cum ar fi cea de la Orbic (1469), Vaslui (1475) și Războieni (1476). De asemena, la 18 mai 1600, Mihai Viteazul a trecut prin acest sat.[1]

În anul 1848, locuitorii comunei au luat parte la Revoluție. La Războiul de Independență din 1977 au luat parte și bărbați din Racila, Gârleni, Blăgești, Racova și Hemiuș, pe fronturile din Rahova, Smîrdan, Vidin.[1] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți).[11] În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918, data Marii Uniri.[1]

Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori.[12]

În 1950, comuna a luat numele de Racila, după satul de reședință, și a fost arondată raionului Buhuși și apoi (după 1964[13]) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele de Gârlenii de Sus, la fel ca satul ei de reședință.[14] În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, și a fost rebotezată în Gârleni.[15][16]

Clădiri[modificare | modificare sursă]

În comuna Gârleni există 3 școli, una în Gârleni (fondată 1 octombrie 1908), una în Lespezi (fondată tot în 1906) și una în Racila (fondată în 1865).[7][17] De asemenea, în comună există mai multe biserici ortodoxe sau catolice.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Gârleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: dispensarul (sfârșitul secolului al XIX-lea) și școala (1908) din satul Gârleni, moara (1881) și școala (1906) din satul Lespezi.

În satul lespezi se află Monumentul Eroilor, proiectat de arhitectul M. Maica. A fost sfințit la data de 24 iunie 2001. La aceeași dată au fost sfințite și Capela Eroilor și Crucea Comemorativă din același sat.[1]

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f File de monografie Școala Gimnazială Gârleni. Accesat la 11 august 2014.
  2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Gârleni, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Informații Primăria Gârleni. Accesat la 2 ianuarie 2014.
  7. ^ a b c Comuna Primăria Gârleni. Accesat la 11 august 2014.
  8. ^ a b Gârleni Despre sate. Accesat la 15 august 2014.
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  10. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gîrleni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 561–562. 
  12. ^ „Comuna Gârleni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  17. ^ Școala Generală Gârlenii de Sus ArhiveleNaționale. Accesat la 11 august 2014.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • GÂRLENI file de monografie, Editura "Egal", Bacău, 2008

Vezi și[modificare | modificare sursă]