Comuna Scorțeni, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Scorțeni.
Scorțeni
—  Comună  —
Scorțeni se află în România
Scorțeni
Scorțeni
Scorțeni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°33′52″N 26°40′14″E / 46.56444°N 26.67056°E / 46.56444; 26.6705646°33′52″N 26°40′14″E / 46.56444°N 26.67056°E / 46.56444; 26.67056

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA 25291

Reședință Scorțeni
Componență

Guvernare
 - Primar Gheorghiță-Cătălin Anton[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 44,58 km²
Altitudine 341 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2676 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 607550

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Scorțeni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Florești, Grigoreni, Scorțeni (reședința), Stejaru și Șerpeni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea central-nordică a județului, la confluența Tazlăului Sărat cu Tazlăul Mare, râuri ce formează începând din extremitatea sudică a comunei râul Tazlău. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Florești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118, care duce spre sud la Berești-Tazlău și Sănduleni (unde se termină în DN11).[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Scorțeni

     Români (93,01%)

     Romi (1,53%)

     Necunoscută (5,38%)

     Altă etnie (0,07%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Scorțeni

     Ortodocși (75,63%)

     Romano-catolici (18,12%)

     Necunoscută (5,38%)

     Altă religie (0,85%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțeni se ridică la 2.676 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.177 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,01%), cu o minoritate de romi (1,53%). Pentru 5,38% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,64%), cu o minoritate de romano-catolici (18,12%). Pentru 5,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Scorțeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghiță-Cătălin Anton[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 4        
Partidul Social Democrat 3        
Partidul Social Românesc 2        
Uniunea Națională pentru Progresul României 2        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1        
Partidul România Unită 1        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Scorțeni, Grigoreni și Pustiana, având în total 3125 de locuitori. În comună existau trei școli mixte (una în fiecare sat, cea din Scorțeni datând din 1865 și cea din 1889) cu 169 de elevi; două biserici ortodoxe (la Scorțeni și Grigoreni) și una catolică (la Pustiana).[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 4111 locuitori în satele Grigoreni, Scorțeni, Pustiana și Sârbi și în cătunele Mărgineni-Luncani și Poiana Boului.[8]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci au fost desființate satele Luncani-Margina (comasat cu Grigoreni) și Sârbi (comasat cu Florești, sat preluat de la fosta comună Tescani).[9][10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Scorțeni se află ansamblul bisericii „Sfinții Voievozi”-Merișor, monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea, ansamblu format din biserica propriu-zisă (construită în 1799) și turnul-clopotniță (datând din secolul al XIX-lea) și aflat în satul Scorțeni.

În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local: biserica „Sfinții Voievozi” (1909–1913) din satul Scorțeni, construcție clasificată tot ca monument de arhitectură.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Scorțeni, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Scorțeni, com. rur., jud. Bacău” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 359–360. 
  8. ^ „Comuna Scorțeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .