Comuna Găiceana, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Găiceana
—  Comună  —
Găiceana se află în România
Găiceana
Găiceana
Găiceana (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°20′16″N 27°13′57″E / 46.33778°N 27.23250°E / 46.33778; 27.2325046°20′16″N 27°13′57″E / 46.33778°N 27.23250°E / 46.33778; 27.23250

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA22665

ReședințăGăiceana
Componență

Guvernare
 - PrimarȘtefănel Abdula[*][3][4] (PSD, )

Altitudine206 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3069 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Găiceana este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Arini, Găiceana (reședința), Huțu și Popești.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona de sud-est a județului, în colinele Tutovei, pe râul Găiceana, afluent al Berheciului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Huruiești și mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Găiceana se ramifică șoseaua județeană DJ206A, care duce spre est la Dealu Morii.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Găiceana

     Români (96,22%)

     Necunoscută (2,67%)

     Altă etnie (1,1%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Găiceana

     Ortodocși (52,65%)

     Romano-catolici (44,54%)

     Necunoscută (2,67%)

     Altă religie (0,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Găiceana se ridică la 3.069 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.070 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,22%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (52,66%), cu o minoritate de romano-catolici (44,54%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Găiceana este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ștefănel Abdula[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Uniunea Democrată Maghiară din România1     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1     

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Găiceana, Ghilovești, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni, Valea Morii și Zlătăreasa, având în total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli — una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete).[8] În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori.[9] Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii și Zlătăreasa.[10]

În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat numele de Găiceana și au fost desființate satele Lunca, Marginea, Petroasa și Recea (comasate cu satul Găiceana), Valea Morii (comasat cu satul Huțu) și Zlătăreasa (comasat cu satul Popești); iar satul Unguri a luat denumirea de Arini.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — așezarea de la Arini din punctul „Dealul Popii”, aparținând culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cătunul Recea (1808, reconstruită în 1864), ambele aflate în satul Găiceana.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Găiceana, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Găiceana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 478. 
  9. ^ „Comuna Găiceana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 404. . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .