Comuna Robănești, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Robănești
—  Comună  —
Robănești is located in România
Robănești
Robănești
Robănești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°18′00″N 23°58′00″E / 44.3°N 23.966666666667°E / 44.3; 23.966666666667

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Dolj.svg Dolj

SIRUTA 73923

Reședință Robăneștii de Jos
Componență

Guvernare
 - Primar Costin-Ionuț Ștefănescu[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 59,69 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2395 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 207495

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Robănești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Jos (reședința) și Robăneștii de Sus.

Comuna a fost înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864 (sub denumirea de Robăneștii de Sus). În anul 1925 a primit denumirea de Robănești. A făcut parte din plășile Tesluiului (1864-1875), Oltețu-Oltul de Sus (1875-1908), Oltețul (1908-1950), raionul Balș (1950-1968).

A fost formată din satele Robăneștii de Sus, Robăneștii de Jos, Bojoiu (1864-1925, 1950-1968), la care s-au adăugat Moșneni (1925-1950), Robăneștii de Jos, Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Sus (1968 - până în prezent).

După ultima împărțire administrativă, comuna Robănești se compune din următoarele sate: Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Jos, Robăneștii de Sus.

Localitatea este situată în estul județului, la contactul Piemontului Oltețului cu Câmpia Romanați, pe cursul superior al râului Teslui, la 20 km est de municipiul Craiova.

Se învecinează cu localitățile: nord - comuna Pielești, vest - comuna Coșoveni, sud - comuna Leu, sud-est - comuna Drăgotești. În est și nord-est se află județul Olt.

Relief[modificare | modificare sursă]

De câmpie piemontană.

Clima[modificare | modificare sursă]

Caracter temperat-continental de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11° grade C. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2° grade C, iar media celei mai calde luni (iulie) de 22-23° grade C.

Precipitațiile medii înregistrează valori de 550 mm/an.

Vânturile dominante sunt cele de vest și est.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Reprezentată prin râul Teslui. Pânza de apă freatică se află situată la o adâncime de circa 15-20 m.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile.

Solurile[modificare | modificare sursă]

Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale.

Resursele naturale[modificare | modificare sursă]

Terenuri arabile valorificate agricol.

Economia[modificare | modificare sursă]

Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe.


În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute, 1.569 vite mici, 114 porci. În anul 1928, în comună erau o bancă populară "Tesluiul" (înființată în 1907), o moară cu abur, trei cârciumi.

Evoluția demografică[modificare | modificare sursă]

În anul 1892, comuna avea 735 locuitori; în anul 1928 - 1.385 locuitori; în anul 1930 - 3.608 locuitori; în anul 1956 - 4.107 locuitori; în anul 1966 - 4.119 locuitori; în anul 1977 � 4.109 locuitori; în anul 1992 - 3.059 locuitori.

Instituții[modificare | modificare sursă]

În anul 1892, comuna avea primărie, două biserici (una cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din lemn de Dumitrache Sărariul la 1810, renovată în anul 1881, cealaltă cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită de Anghel Bojoianu, vistier, la 1820), un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii Brâncoveni). În anul 1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală. În anul 1941 � primărie, un post de jandarmi, un post telefonic, o școală, o bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe locul alteia din lemn construită în 1810, între satele Robăneștii de Jos și Bojoiu; cealaltă biserică, cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită din zid în anul 1905 pe locul alteia ce fusese construită în 1820, în satul Robăneștii de Sus).

Monumente[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul comunei, în anul 1923, a fost ridicat monumentul eroilor „Șarja Robănești 1916”, pe locul luptei dintre trupele germane și escadronul românesc de cavalerie.

Conform recensământului din anul 2002:

  • Comuna are o suprafață de 5.970 ha, din care 5.578 ha suprafață agricolă (5.052 ha teren arabil, 79 ha vii și pepiniere viticole, 447 ha pășuni).
  • Efectivul de animale este de 1.142 bovine, 870 porcine, 270 ovine, 16.000.
  • Numărul de locuitori este de 2.682, cu o densitate de 44,9 locuitori/km², 1.240 de locuințe pe o suprafață de 39.692 mp.
  • Numărul mediu de salariați pe principalele activități este de 175 de persoane (66 în agricultură, 20 în industrie, 30 în învățământ, 7 în sănătate).

În anul 2002, comuna avea un dispensar (medici – 3, personal sanitar mediu – 4), trei biblioteci (una publică), două unități PTTR (24 de abonați la serviciul telefonic cu plată, 175 de abonați radio, 430 de abonați TV), patru școli (elevi – 208, personal didactic – 20, săli de clasă – 16, un laborator școlar).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Robănești

     Români (97.07%)

     Necunoscută (2.92%)

     Altă etnie (0.0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Robănești

     Ortodocși (96.2%)

     Necunoscută (2.92%)

     Altă religie (0.87%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Robănești se ridică la 2.395 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.797 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,2%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Note[modificare | modificare sursă]