Comuna Berzunți, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Berzunți
—  Comună  —
Berzunți se află în România
Berzunți
Berzunți
Berzunți (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°24′29″N 26°38′02″E / 46.40806°N 26.63389°E / 46.40806; 26.6338946°24′29″N 26°38′02″E / 46.40806°N 26.63389°E / 46.40806; 26.63389

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA 21418

Reședință Berzunți
Componență

Guvernare
 - Primar Ștefan Tifan[*][3][4] (ALDE, )

Suprafață
 - Total 56,73 km²
Altitudine 355 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4625 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Berzunți (sau, în trecut, Berzunțu, în maghiară Berzunc) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berzunți (reședința), Buda și Dragomir.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în Depresiunea Tazlău-Cașin, la poalele masivului Berzunți, în partea central-vestică a județului, cuprinzând cursul superior al râului Moreni, afluent al Tazlăului. Este traversată de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre nord de Poduri și Moinești (unde se termină în DN2G) și spre est de Livezi (unde se termină în DN11).[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Berzunți

     Români (86,03%)

     Romi (9,25%)

     Necunoscută (4,69%)

     Altă etnie (0,02%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Berzunți

     Ortodocși (80,15%)

     Romano-catolici (15,84%)

     Necunoscută (3,63%)

     Altă religie (0,36%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berzunți se ridică la 4.625 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.346 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,03%), cu o minoritate de romi (9,25%). Pentru 4,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,15%), cu o minoritate de romano-catolici (15,85%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Berzunți este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ștefan Tifan[*], de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 10                    
Partidul Social Democrat 2                    
Uniunea Națională pentru Progresul României 2                    
Partidul Național Liberal 1                    

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berzunțu făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Berzunțu, Ghilea, Martinu, Dragomiru, Scariga, Prăjoaia Butucari și Moreni având în total 2149 de locuitori ce trăiau în 590 de case. În comună existau o școală mixtă cu 28 de elevi (dintre care 5 fete), deschisă în 1865, două biserici ortodoxe (la Berzunțu și Moreni) și una catolică la Butucari.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Tazlău, având 3280 în satele Butucari, Dragomir, Ghilea, Martin-Berzunț, Moreni, Scăriga și Tazlău-Prăjoaia și cătunul Schitu-Sava.[9] În 1931, satele componente erau: Buda, Butucaru, Dragomir, Ghilea, Martin-Berzunț, Moreni și Schitu-Savu.[10]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atuncu satul Butucari a fost contopit cu satul Berzunți, satele Ghilea și Schitu Savu cu satul Buda și satul Moreni cu satul Berzunți, acesta din urmă fiind noul nume al satului Martin-Berzunți.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea. Ansamblul, clasificat ca monument de arhitectură, cuprinde biserica propriu-zisă (1774) și casa parohială datând din secolul al XIX-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Berzunți, Bacău. Cartografiere de Google, Inc. https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.421293,26.634121&spn=0.106383,0.222988&t=h&z=13&vpsrc=6. Accesat la 16 ianuarie 2014. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Berzunțul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 390–391. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Berzunțu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=44. Accesat la 16 ianuarie 2014. 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 28. 15 iulie 1931. 
  11. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 16 ianuarie 2014. 
  12. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 16 ianuarie 2014.