Comuna Gura Văii, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Gura Văii.
Gura Văii
—  Comună  —
Gura Văii
Gura Văii
Gura Văii se află în România
Gura Văii
Gura Văii
Gura Văii (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°17′06.32″N 26°51′28.06″E / 46.2850889°N 26.8577944°E / 46.2850889; 26.857794446°17′06.32″N 26°51′28.06″E / 46.2850889°N 26.8577944°E / 46.2850889; 26.8577944

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA20607

ReședințăGura Văii
Componență

Guvernare
 - PrimarValerică Mihalcea[*][3][4] (PNL, )

Altitudine195 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4711 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Gura Văii (în trecut, Râpile) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Capăta, Dumbrava, Gura Văii (reședința), Motocești, Păltinata și Temelia.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană neasfaltată DJ206B, care duce spre est la Parava și Răcăciuni (unde se termină în DN2).[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gura Văii

     Români (88,53%)

     Romi (7,64%)

     Necunoscută (3,77%)

     Altă etnie (0,04%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gura Văii

     Ortodocși (91,25%)

     Romano-catolici (2,75%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,91%)

     Necunoscută (3,94%)

     Altă religie (0,12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Văii se ridică la 4.711 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.126 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,54%), cu o minoritate de romi (7,64%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,25%), dar există și minorități de romano-catolici (2,76%) și adventiști de ziua a șaptea (1,91%). Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Gura Văii este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Valerică Mihalcea[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat5         
Uniunea Națională pentru Progresul României1         

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Râpile, făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, având în total 2774 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 46 de elevi și șase biserici ortodoxe (două în Râpile și câte una în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar principalii proprietari de pământ erau Dumitru Paraschiv, Alex. D. Paraschiv și G.E. Bogdan.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului,[10] în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus.[11]

În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de Gura Văii, iar satul și comuna Gropile au primit denumirea de Dumbrava.[12] În 1968, cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii. Comuna a avut statut de comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej.[13][14] În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Gura Văii a fost subordonată direct județului Bacău.[15]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Ștefan” din satul Gura Văii, monument istoric de arhitectură.

Două obiective din comuna Gura Văii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae" (1680, cu adăugiri în 1912); și Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Ștefan” (1750) din cătunul Pătrășcani, ambele aflate în satul Gura Văii.

Au fost descoperite monede romane la punctul numit „Siliște” din comuna Gura Văii în urma săpăturilor arheologice din vara anului 1962. A fost descoperit un vas de lut cu 16 monede din argint (denari), emisiuni ale lui Marc Antonius, Vitellius și Vespasianus[16].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Gura Văii, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rîpile, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 250. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gropile, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 648–649. 
  10. ^ „Comuna Râpile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Gropile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  15. ^ „DECRET-LEGE nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativa a teritoriului tarii”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  16. ^ http://serv.onesti.ro/OneDocs/Istoric/Monografia-Municipiului-Onesti.pdf