Comuna Motoșeni, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Motoșeni
—  Comună  —
Motoșeni se află în România
Motoșeni
Motoșeni
Motoșeni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°19′48″N 27°23′13″E / 46.33000°N 27.38694°E / 46.33000; 27.3869446°19′48″N 27°23′13″E / 46.33000°N 27.38694°E / 46.33000; 27.38694

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA23494

ReședințăMotoșeni
Componență

Guvernare
 - PrimarCorneliu-Constantin Ghelase-Armencea[*][3] (PSD, )

Altitudine187 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3505 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud de Glăvănești și Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), apoi mai departe în județul Vrancea de Boghești și Tănăsoaia și în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24). La Motoșeni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ243B, care o leagă spre nord-vest de Stănișești și Vultureni și spre sud-est în județul Vaslui de Coroiești, Ciocani și Bârlad.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Motoșeni

     Români (96,14%)

     Necunoscută (3,85%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Motoșeni

     Ortodocși (95,8%)

     Necunoscută (3,85%)

     Altă religie (0,34%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Motoșeni se ridică la 3.505 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.023 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,15%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 3,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Motoșeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Corneliu-Constantin Ghelase-Armencea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Partidul Național Liberal2           

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zeletin a județului Tecuci și era formată din satele Burlug, Chicerea, Fundătura, Mohorâți, Motoșeni, Negoaia și Țepoaia, având în total 520 de locuitori ce trăiau în 412 case. Existau aici patru mori de vânt, o școală cu 30 de elevi (toți băieți) înființată în 1868 și patru biserici (la Burlug, Chicerea, Fundătura și Țepoaia).[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în plasa Pereschivul a județului Tutova, comunele Praja, Stănuești și Șendrești. Comuna Praja, formată din satele Praja, Fătăciuni și Fundătura, cu 874 de locuitori ce trăiau în 237 de case, avea și ea o școală mixtă și două biserici.[8] Comuna Stănuești era formată din satele Chetreni, Cociu, Văleni, Poiana, Seaca și Stănuești și avea 1613 locuitori, o școală și două biserici.[9] Comuna Șendrești, formată din satele Șendrești-Răzești, Șendreștii Statului, Bărtălăuș, Merinași, Văraticu, Băclești și Valea Caselor, avea 526 de locuitori, o școală mixtă și două biserici.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Motoșeni și includerea ei în comuna Burdusaci din plasa Podu Turcului a județului Tecuci.[11] În județul vecin Tutova, comuna Praja fusese și ea desființată și inclusă în comuna Șendrești ce avea 2487 de locuitori, iar comuna Stănuești avea 1310 locuitori și aceeași compoziție, aparținând aceleiași plăși.[12]

În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău; în timp, comuna Stănuești a luat numele de Cociu după noul sat de reședință, comuna Motoșeni a reapărut sub numele de Ursa Motoșeni, iar comuna Praja — sub numele de Fătăciuni. În 1964, comuna și satul Fătăciuni au primit numele de Fântânele iar satul Mohorâți pe cel de Cornățelu.[13] În 1968, toate comunele au fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de Motoșeni, noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana).[14][15]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1763) din satul Fântânele, biserica „Sfântul Dumitru” (1847) din satul Motoșeni, biserica de lemn „Înălțarea Domnului” (1830) din partea de est a satului Praja, biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din satul Șendrești și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1774) din satul Țepoaia (cătunul Fundătura Țepoaia).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Motoșeni, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Motoșeni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 400. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Praja” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 82. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Stănuești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 465–466. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Șendrești-Răzăși” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 510. 
  11. ^ „Comuna Burdusaci în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Comunele Stănuești și Șendrești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .