Comuna Cleja, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cleja
Klézse
—  Comună  —
Intrarea în Cleja dinspre Bacău, pe DN2
Intrarea în Cleja dinspre Bacău, pe DN2
Cleja se află în România
Cleja
Cleja
Cleja (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°23′55″N 26°55′43″E / 46.39861°N 26.92861°E / 46.39861; 26.9286146°23′55″N 26°55′43″E / 46.39861°N 26.92861°E / 46.39861; 26.92861

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA 21855

Reședință Cleja
Componență Cleja, Somușca, Valea Mică

Guvernare
 - Primar Petru Iștoc[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 54,71 km²
Altitudine 161 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6761 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 6.864 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Cleja
Poziția localității Cleja

Cleja (în maghiară Klézse) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A).[4] Prin comună trece și calea ferată Bacău–Focșani, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai apropiată fiind Faraoani.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Cleja

     Români (92.08%)

     Maghiari (2.15%)

     Ceangăi (2.18%)

     Necunoscută (3.53%)

     Altă etnie (0.02%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Cleja

     Ortodocși (1.77%)

     Romano-catolici (93.95%)

     Necunoscută (3.53%)

     Altă religie (0.73%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cleja se ridică la 6.761 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.864 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,09%). Principalele minorități sunt cele de ceangăi (2,19%) și maghiari (2,16%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,95%), cu o minoritate de ortodocși (1,77%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Cleja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Petru Iștoc[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 8                
Partidul Social Democrat 6                
Partidul M10 1                

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având în total 2529 de locuitori (majoritar maghiari). În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori.[8]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 Valea Mică.[9] În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja.[10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții”, aflat la est de satul Cleja, între acesta și șoseaua națională, sit unde s-au găsit urmele unei așezări din Epoca Bronzului. Celălalt monument este școala din satul Cleja, ridicată în 1912 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Cleja, Bacău. Cartografiere de Google, Inc. https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.400343,26.926718&spn=0.053212,0.111494&t=h&z=14&vpsrc=6. Accesat la 20 ianuarie 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cleja, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 521–522. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  8. ^ Comuna Cleja în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=46. Accesat la 20 ianuarie 2014. 
  9. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 20 ianuarie 2014. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 20 ianuarie 2014. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Cleja, Aurelia Deju, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2010