Comuna Asău, Bacău
| Asău | |
| — comună — | |
  Asău Asău (România) | |
| Coordonate: 46°28′04″N 26°23′48″E / 46.46778°N 26.39667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 21123 |
| Reședință | Asău |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Asău[*] | Emilian Budacă[*][3] ( PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 307,45 km² |
| Altitudine | 418 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 6698 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Asău (în maghiară Aszó) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Apa Asău, Asău (reședința), Ciobănuș, Lunca Asău, Păltiniș și Straja.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în nord-vestul județului, într-o zonă montană de la limita cu județul Neamț și cuprinde mare parte din valea râului Asău, localitățile locuite fiind concentrate pe cursul inferior al acestui râu, în zona în care el se varsă în Trotuș, orașul Comănești aflându-se la sud-est și în aval de comuna Asău. Prin comună trece șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc.[4] Este străbătută și de calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de halta de mișcare Asău și de halta de călători Caralița.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Asău
Români (93,46%)
Romi (3,13%)
Necunoscută (3,32%)
Altă etnie (0,07%)
Componența confesională a comunei Asău
Ortodocși (92,13%)
Ortodocși de rit vechi (3,26%)
Necunoscută (3,32%)
Altă religie (1,26%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Asău se ridică la 6.698 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.512 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,46%), cu o minoritate de romi (3,14%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,27%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Asău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Emilian Budacă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
| Partidul Neamul Românesc | 3 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa Comănești a aceluiași județ.[8] În 1931 din comuna vecină Agăș s-a separat comuna Goioasa, căreia i s-au alipit și satele Ciobănuș și Gura Ciobănușului.[9]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, tot atunci satele Gura Ciobănușului și Leorzeni (foste în comuna Goioasa) fiind desființate și comasate cu satul Ciobănuș.[10][11]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Două obiective din comuna Asău sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Asău, aflat pe un promontoriu la nord de stația de apă și la 150 m de șoseaua națională și care cuprinde vestigii din perioada de tranziție la Epoca Bronzului (cultura Horodiștea-Foltești). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este moara lui Mazilu, de la începutul secolului al XX-lea, din satul Asău.
Turism[modificare | modificare sursă]
În comuna Asău se găsesc mai multe obiective turistice naturale dar si cladiri istorice. Lacul Osoi (local Lacul Sâmbeteanu sau "Lacul fara fund") este un lac natural, având o suprafață de circa 2ha. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului.[12]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Asău, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Comănești, com. rur., pl. Muntelui”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 576.
- ^ „Comuna Asău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 28, 31. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Lacul Asau | Geotrekking +.ro”. geotrekking.plus.ro. Accesat în .