Comuna Ghimeș-Făget, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ghimeș-Făget
Gyimesbükk
—  Comună  —
Ghimeș-Făget
Ghimeș-Făget
Ghimeș-Făget se află în România
Ghimeș-Făget
Ghimeș-Făget
Ghimeș-Făget (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°36′12″N 26°05′13″E / 46.60333°N 26.08694°E / 46.60333; 26.0869446°36′12″N 26°05′13″E / 46.60333°N 26.08694°E / 46.60333; 26.08694

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Bacau.svg Bacău

SIRUTA22718

ReședințăFăget
Componență

Guvernare
 - PrimarVilmoș Gârbea[*][3] (PNL, )

Altitudine745 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5094 locuitori
 - Densitate27,4 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal607205

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Ghimeș-Făget (în maghiară Gyimesbükk) este o comună în județul Bacău, Transilvania, România, formată din satele Bolovăniș, Făget (reședința), Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș și Tărhăuși.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județele Harghita și Neamț, în zona pasului Ghimeș din munții Ciuc, pe valea Trotușului. Este traversat de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc.[4] Prin comună trece și calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de stația Ghimeș și de halta de călători Bolovăniș.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ghimeș-Făget

     Români (44,79%)

     Maghiari (50,6%)

     Romi (1,98%)

     Necunoscută (1,62%)

     Altă etnie (0,98%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ghimeș-Făget

     Ortodocși (38,94%)

     Romano-catolici (58,99%)

     Necunoscută (1,59%)

     Altă religie (0,47%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghimeș-Făget se ridică la 5.094 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.340 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (50,61%). Principalele minorități sunt cele de români (44,8%) și romi (1,98%). Pentru 1,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (58,99%), cu o minoritate de ortodocși (38,95%). Pentru 1,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ghimeș-Făget este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vilmoș Gârbea[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Uniunea Democrată Maghiară din România3     
Partidul Social Democrat2     
Partidul Mișcarea Populară1     
Candidat independent1     
Candidat independent1     

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna, cu numele de Gyimesbükk, făcea parte din districtul Felcsík al comitatului Ciuc al Austro-Ungariei. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, stat care a revendicat Transilvania, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Ghimeș-Făget în cadrul plășii Ghimeș a județului Ciuc, având 5346 de locuitori, satele nefiind diferențiate încă.[7]

După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.[8]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Miercurea-Ciuc din regiunea Stalin și apoi (după 1952) raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut la județul Bacău; dintre satele care se diferențiaseră la acea vreme, mai multe au fost atunci comasate și a rezultat alcătuirea actuală.[9][10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Cetatea Rákóczi, monument istoric de arhitectură din comuna Ghimeș-Făget

Singurul obiectiv din comuna Ghimeș-Făget inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local este fostul punct vamal „Cetatea Rákóczi” (1780), aflată la limita satelor Ghimeș și Făget. Cetatea este clasificată ca monument de arhitectură.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Ghimeș-Făget, Bacău (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ „Comuna Ghimeș-Făget în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  8. ^ martiriromani.com, Constantin Păduraru (2007); Situația refugiaților transilvăneni din teritoriul cedat Ungariei stabiliți temporar în județele Neamț și Bacău, accesat la 8 iulie 2018
  9. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .