Comuna Ghimeș-Făget, Bacău
Ghimeș-Făget | |
Gyimesbükk | |
— comună — | |
![]() | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 46°36′12″N 26°05′13″E / 46.60333°N 26.08694°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 22718 |
Reședință | Făget |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Ghimeș-Făget[*] | Péter Oltean[*][3] ( UDMR, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 184,85 km² |
Altitudine | 745 m.d.m. |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 5094 locuitori |
- Densitate | 27,4 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 607205 |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text ![]() |
Ghimeș-Făget (în maghiară Gyimesbükk) este o comună în județul Bacău, Transilvania, România, formată din satele Bolovăniș, Făget (reședința), Făgetu de Sus, Ghimeș, Răchitiș și Tărhăuși.
Este singura comună din județ aflată în totalitate pe teritoriul regiunii istorice Transilvania.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în colțul nord-vestic al județului, la limita cu județele Harghita și Neamț, în zona pasului Ghimeș din munții Ciuc, pe valea Trotușului. Este traversat de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc.[4] Prin comună trece și calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de stația Ghimeș și de halta de călători Bolovăniș.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Ghimeș-Făget
Români (44,79%)
Maghiari (50,6%)
Romi (1,98%)
Necunoscută (1,62%)
Altă etnie (0,98%)
Componența confesională a comunei Ghimeș-Făget
Ortodocși (38,94%)
Romano-catolici (58,99%)
Necunoscută (1,59%)
Altă religie (0,47%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghimeș-Făget se ridică la 5.094 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.340 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (50,61%). Principalele minorități sunt cele de români (44,8%) și romi (1,98%). Pentru 1,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (58,99%), cu o minoritate de ortodocși (38,95%). Pentru 1,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Ghimeș-Făget este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Péter Oltean[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 5 | ||||||
Partidul Social Democrat | 3 | ||||||
Uniunea Salvați România | 2 | ||||||
Partidul Național Liberal | 2 | ||||||
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 |
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna, cu numele de Gyimesbükk, făcea parte din districtul Felcsík al comitatului Ciuc al Austro-Ungariei. În 1918, urmare a Unirii Transilvaniei cu România, comuna a intrat în componența României, unirea fiind oficializată în 1920 prin Tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Ghimeș-Făget în cadrul plășii Ghimeș a județului Ciuc, având 5346 de locuitori, satele nefiind diferențiate încă.[7]
După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.[8]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Miercurea-Ciuc din regiunea Stalin și apoi (după 1952) raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut la județul Bacău; dintre satele care se diferențiaseră la acea vreme, mai multe au fost atunci comasate și a rezultat alcătuirea actuală.[9][10]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Singurul obiectiv din comuna Ghimeș-Făget inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local este fostul punct vamal „Cetatea Rákóczi” (1780), aflată la limita satelor Ghimeș și Făget. Cetatea este clasificată ca monument de arhitectură.
Fără a avea statut de monument istoric, în comună se mai află și Muzeul Feroviar Ghimeș-Făget.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Ghimeș-Făget, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Comuna Ghimeș-Făget în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ martiriromani.com, Constantin Păduraru (2007); Situația refugiaților transilvăneni din teritoriul cedat Ungariei stabiliți temporar în județele Neamț și Bacău Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 8 iulie 2018
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .