Biserica de lemn din Nadășu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Nadășu, județul Cluj, foto: aprilie, 2011.
Biserica (nord)
Portalul interior
În altar
Punerea pe cruce
Învierea Domnului
Icoană pe lemn
Iisus binecuvântând
Icoană pe lemn „Maica Domnului cu Pruncul”
Interiorul navei
Sfinții Militari
Buna Vestire
Evanghelistul Luca
Cina cea de Taină
Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor
Adormirea Maicii Domnului (pictor moldovean, începutul secolului XVI)

Biserica de lemn din Nadășu, comuna Izvoru Crișului, județul Cluj, este construită în 1720. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07718.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Vârstnicii își aminteau în anii 1970 că pe portalul bisericii existase o inscripție în care stătea scris: „1720, cu banii satului, meșter Chiran Ion a Surdului”.[1] Biserica satului Nadășu, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, s-a construit în anul 1720 de către credincioșii satului.

Meșterii constructori au fost: Ghiran Ioan, zis al Surdului cu fiul său tot Ghiran Ioan.

Nu se știe de cine a fost sfințită biserica și nici în timpul cărui preot paroh.

Primul preot cunoscut este Simion Popovici, care a păstorit de la un an necunoscut și până în anul 1851. Între anii 1851-1861 a păstorit preotul Gligor Popovici, care conducea matricolele cu litere chirilice. Între anii 1861-1913 a păstorit preotul Nicolae Roșescu, iar de la această dată și până în 1963 a păstorit preotul Păltineanu Dumitru. Între anii 1963-1968 a păstorit preotul Enache Gheorghe. Între anii 1969-1975 a păstorit preotul Semerean David, iar între anii 1975-1982 a păstorit preotul Pop Simion. Între anii 1983-1988 a păstorit preotul Rogozan Eugen, după care, între anii 1989-1991 a urmat preotul Ștescu Gligore. Între anii 1991- 1992 a păstorit preotul Herdea Traian. Între 1992-2011 preotul Sîmpelean Dănuț, fiu al satului, iar din 2011-prezent pr. Văcariu Nicolae Marian.

Pictura de pe bolți și de pe pereții laterali este foarte veche, având o valoare artistică foarte mare.

În anul 1862 naosul bisericii a fost mărit cu 3 metri și pronaosul cu 1 metru.

Partea prelungită a bisericii a fost pictată în anul 1890 de către un pictor de la mănăstirea Nicula, pe nume Dionisie Iuga.

În anul 1930 a fost restaurată, acoperită în întregime cu șindrilă, iar mai târziu s-a acoperit din nou partea nordică a bisericii tot cu șindrilă.

Biserica nefiind atestată ca monument istoric, în timpul comunismului, fiind într-o stare avansată de degradare, în anul 1988, în timpul păstoriri preotului Rogozan Eugen, a fost restaurată din nou și acoperită cu tablă.

Din anul 1992, de când preotul Sîmpelean Dănuț a păstorit această parohie, s-au făcut mai multe lucrări de întreținere, atât la lăcașul de cult, cât și la casa parohială. În ultimii ani, biserica din Nadășu are un nou preot, Marian Văcariu, care a utilizat fiecare oportunitate pentru infrumusețarea bisericii și a inspirat enoriasii din sat.

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din satul Nadăș, comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificată din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari.

Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulară, ce se continuă prin absida decroșată a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpa prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe[2]. Pe această latură se afla și ușa inițială de intrare în pronaos.

Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a turnului clopotniță și sistemul de susținere a coifului. Acesta se ridică peste galeria dechisă, cu câte trei arcade semicirculare pe latură, situate cam la nivelul coamei acoperișului. De aceea, coiful octogonal înscris în baza pătrată, flancat pe poală de patru turnulețe, de o deosebită distincție, pare mult mai înalt și mai svelt decât este el în realitate[2].

În pereții Blockbau ai naosului se poate observa cum, la una din restaurările efectuate, probabil în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, naosul a fost prelungit cu 3,25 m, desigur cu scopul de a face față sporului natural al populației din Nadăș, care avea în 1891, de trei ori mai multe suflete decât cu un secol mai devreme[2].

La intrarea în cimitir și la biserică există o portiță monumentală din stejar, decorată cu motive geometrice (rozete) și cu motivul vrejul viței de vie, stilizat, dar, din păcate, cu acoperișul distrus. În 1988, biserica a fost acoperită cu tablă, pierzând astfel sub aspect estetic.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cristache-Panait 1996, 28.
  2. ^ a b c Cîmpian, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii generale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Obștea transilvană, ctitor de cultură și de artă (secolul al XVIII-lea)”. Revista Monumentelor Istorice. LXV (1-2): 27–39. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 
  • Istoricul parohiei și bisericii de lemn din Nadășu - preot paroh Sîmpelean Dănuț

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]