Biserica de lemn din Muncel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Muncel, județul Cluj, foto: mai 2012.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Muncel, județul Cluj, foto: mai 2012.
Absida altarului
Portalul exterior
Portalul interior
Interiorul navei
Dosul catapetesmei văzut din absida altarului
Icoană împărătească: Sfântul Nicolae
Icoană împărătească: Deisis
Icoană împărătească: Maica Domnului cu Pruncul
Scena principală în dreptul poliței proscomidiei este cea a lui Iisus-viță de vie

Biserica de lemn din Muncel, comuna Câțcău, județul Cluj, datează din secolul XVIII[1]. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07717.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară a satului: 1353, cu numele Kis-bavas (Dealu Mic)[2]. Biserica a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. În mai 1790 a fost restaurată („s-au preînnoit”) de „ ... Radu Petre, meșterul de lemn din Ognă”. Doi ani mai târziu, respectiv în 1792, a fost pictată de „Pop Alexandru Zugravul...” din Hășmașu Ciceului. Iconostasul a foct pictat în 1793 de același zugrav. Tot el este și autorul icoanelor împărătești, zugrăvite în 1786.

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi „Sfântul Nicolae”, despre care la începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică.

Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”[3].

Patrimoniul parohiei[modificare | modificare sursă]

Clopote: de 20 de kg, și 30 de kg, turnate în 1700 în Sibiu. Icoane: trei bucăți pe lemn datate 1786: Deisis, Maica Domnului cu Pruncul, Sfântul Nicolae. Cărți: la sfârșitul secolului al XVIII-lea biserica folosea o Cazanie de la Bălgrad (1699) ajunsă în proprietatea preotului Greble Teodor ca urmare a unui împrumut pecuniar , nerestituit, ulterior în patrimoniul bisericii din Fălcușa. Exemplarul se găsește astăzi în depozitul de carte veche a Protopopiatului Zalău. (Însemnări: „Iată că facem cunoscutuș pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinți și cinci mărieși, 1782.”) Evanghelie, Sibiu, 1775, Minee pe 12 luni, Blaj, 1751, Penticostar, Sibiu, 1841, Octoih mare, Sibiu, 1751, Triod, Sibiu, 1751, Strastnic, Sibiu, 1751, Molitvelnic, Sibiu, 1776, Apostol, Sibiu, 1776[4].

Biserica nouă[modificare | modificare sursă]

Noua biserică de zid, cu același hram, a fost construită între anii 1975-1978, după planul ing. Huțiu Petru din Cășeiu, în parte cu material recuperat din vechea biserică de la Bonțida. Iconosatasul a fost confecționat de Măcicășan Aurel din Nima și împodobit cu icoane realizate de Constantinescu Vidar din Cluj-Napoca. Interiorul a fost pictat în 1985 de Constantin Bumbu. A fost sfințită în 3 septembrie 1978 de Arhiepiscopul Teofil Herineanu[5].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 2 vol., Iași, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 - 1968.
  3. ^ Porumb, pag. 222
  4. ^ Pădurean, pag.342
  5. ^ Pădurean, pag.338

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii regionale
  • augustin Pădurean și Teofil Herineanu - Protopopiatul Ortodox Român Dej, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2010
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Sabău, Nicolae (). „Biserici de lemn din Podișul Transilvano-Someșean”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului,: 193–226, Cluj. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului/ Stelian Pascu, Virgil Vătășianu, Marius Porumb, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, 1982.


Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Muncel