Biserica de lemn din Sălișca Deal

Biserica de lemn din Sălișca Deal, comuna Câțcău, județul Cluj, datează din anul 1680^[1]. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07747.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” a fost construită în partea de miazănoapte a satului. Construcția, ridicată pe o fundație de piatră, este de dimensiuni modeste (lungime 10,50m, lățime 4,90m). În plus se disting cele trei încăperi: pronaosul, naosul și altarul poligonal decroșat. Deasupra pronaosului se înalță turnul prismatic, încoronat cu un coif tronconic. În partea de sud se află ușa de acces, mărginită de usciori simpli, dar masivi. Ușa de intrare în naos prezintă un frumos ancadrament decorat cu motivul funiei, al crucii și al rozetei. În interior pronaosul este tăvănit, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Pictura murală s-a păstrat în condiții mulțumitoare. Scenele au fost realizate la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Alexandru Popovici Zugravul (activ în jurul anului 1790). În absida altarului. pe latura estică, se află inscripția: „zugrăvitu-s-au acest oltari prin îndemnarea și osârdia preotului Oanca ...Alexandru Popovici Zugravul.

În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele pe sticlă au ajuns la Cluj, în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe. Ușile împărătești, tot de secol XVIII, înfățișând Buna Vestire, sunt ușor înnegrite și deteriorate. Biserica posedă și câteva tipărituri din secolul al XVIII-lea. În interior se mai păstrează o frumoasă scară dintr-o singură bucată de lemn, pentru accesul în pod. Clopotul din turn are următoarea inscripție: „ANNO Domini 1794”^[2].

Starea de conservare. Șindrila a fost înlocuită în 2005, iar biserica a fost înălțată pe o bază de piatră. Naosul a suferit modificări în anii ´70, unele grinzi ale bolții fiind refăcute, dar se observă deja cum lemnul a început să fie atacat. La ferestre, lipsesc geamurile, sârma este roasă păstrându-se doar gratiile vechi.

Note[modificare | modificare sursă]

^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Docum/lemnBazaDate.htm^{[nefuncțională]}
^ Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, pag.221

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii regionale

augustin Pădurean și Teofil Herineanu - Protopopiatul Ortodox Român Dej, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2010
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41.
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47.
Sabău, Nicolae (1982). „Biserici de lemn din Podișul Transilvano-Someșean”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului,: 193–226, Cluj.
Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului/ Stelian Pascu, Virgil Vătășianu, Marius Porumb, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, 1982.