Sari la conținut

Biserica de lemn din Cojocna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Cojocna, județul Cluj, foto: mai, 2011.
Biserica de lemn din Cojocna, județul Cluj
Veche intrare pe latura sudică
Târnațul de pe latura sudică
Clopotele
Piciorul mesei altarului
Ușile împărătești
Interiorul navei
Icoana de hram
Sfântul Nicolae
Sfinții apostoli Petru și Pavel
Catapeteasma
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Cojocna

Biserica de lemn din Cojocna, comuna Cojocna, județul Cluj, datează din anul 1796 [1]. Are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07573.

Istoric și trăsături

[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Cojocna, situată în mijlocul cimitirului sătesc, a fost construită în 1795-1796, pe colina din partea nord-estică a localității și refăcută la anumite perioade de timp, în anii 1850, 1875 și 1880.

Este o construcție atipică pentru zonă, ca si biserica din Apahida vecină, întrucât e clădită din bârne de brad, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică și așezate pe o fundație de piatră, probabil de la început. Nu este exclusă cumpărarea ei de la meșteri dintr-o zonă de munte, dată fiind puținătatea lemnului de construcție din aria de silvostepă a Câmpiei Transilvaniei, despre care biologii clujeni afirmă că n-ar fi fost niciodată împădurită și n-ar fi trecut prin procese de defrișare masivă, cum se considera până nu demult.

Din punct de vedere planimetric evidențiază același tip de pronaos și naos înscrise într-o formă rectangulară, ce continuă spre răsărit cu absida poligonală, decroșată, a altarului, cu acoperiș separat, mai scund decât restul bisericii. Acoperisul se întinde și peste târnațul fixat pe toată lungimea sudică a construcției. O particularitate a turnului-clopotniță este reprezentată de forma ei.

Pronaosul este tăvănit, iar pe grinzile lui laterale sunt fixați stâlpii susținători ai turnului clopotniță, cu un sistem mai complicat de consolidare decât la alte biserici, cu galerie deschisă, cu arcade si coif octogonal. Bolta semicilindrică din naos este înălțată pe pereții laterali, dar susținută pe câte o bârnă din interiorul edificiului. Acoperișul pentru pronaos și naos este unitar, întretăiat de forma sveltă a turnului.

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]