Biserica de lemn din Pădureni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Pădureni, județul Cluj, foto: decembrie 2011.
Biserica de lemn din Pădureni, județul Cluj, 2008, vedere din nord-est
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Pădureni, județul Cluj, foto: decembrie 2011.
Interiorul navei
Icoana de hram, reprezentând Soborul Sfinților Arhangheli, realizată în 1769 de către Gheorghe Zugravul.
Maica Domnului cu Pruncul
Iisus Pantocrator
Punerea în mormânt
Portalul interior (detaliu)
Datarea picturii, realizată în 1793 de Vasile Popovici Zugravul

Biserica de lemn din Pădureni, comuna Ciurila, județul Cluj, datează din anul 1730[1]. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI CJ-II-m-B-07732.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Pădureni, comuna Ciurila, monument istoric, datează din anul 1730. Este înconjurată, ca atâtea altele, de crucile de lemn și piatră de la mormintele cimitirului. Este singurul lăcaș de cult dintr-un sat destul de izolat, cu o populație redusă numeric și îmbătrânită.

Arhitectura bisericii[modificare | modificare sursă]

Biserica a fost clădită în secolul XVIII din bârne de stejar, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică. Pronaosul și naosul sunt înscrise într-un dreptunghi unitar, iar altarul este poligonal, cu pereții retrași.

Pe laturile de sud și est, edificiul a fost prevăzut cu un târnaț specific aproape tuturor bisericilor de lemn din zona Hășdate-Turda, care adoptă modelul constructiv evoluat, cum a demonstrat Atanasie Popa, cercetând biserica din Copăceni în anii ’30[2].

Pronaosul este tăvanit, de pe grinzile superioare, mai solide, se ridică stâlpii turnului, cu un impresionant sistem de susținere, având la o anumită înălțime, obișnuita galerie deschisă, sub coiful octogonal. Acoperișul este unitar pentru tot edificiul, astfel încât căpriorii au fost, pe toate laturile, fixați pe cosoroabele așezate pe capetele artistic suprapuse ale bârnelor cununilor, prelungite și devenite astfel console. La altar, cosoroaba de pe latura nordică și cununa de pe stâlpii târnațului, se prelungesc până la întâlnirea cu cea de pe latura de est, cu care formează un dreptunghi, dând astfel o anume notă de eleganță acoperișului[2],

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Decorul sculptat. Monumentul prezintă un bogat decor sculptat la nivelul ancadramentelor și al bolților, precum și la brâul dublu al bisericii, întrerupt din loc în loc prin cruci . Intrarea în cimitir se face pe o portiță din stejar cu ancadramentul decorat prin incizie și datat la 1743.

Pictura. Pictura murală a fost realizată în 1793 de Vasile Popovici Zugravul, însă din cauza timpului și a umidității rezultate din nerepararea acoperișului, pictura s-a deteriorat. În prezent este puternic înnegrită, fiind acoperită și de inscripții, zgârieturi până la nivelul staturii unui om.

Patrimoniul. Biserica păstrează în patrimoniul său trei icoane împărătești: Iisus Pantocrator, Maria cu Pruncul, Sf. Nicolae, datate la mijlocul secolului al XVIII-lea. Icoana de hram reprezentând Soborul Arhanghelilor a fost realizată în 1769 de către Gheorghe Zugravul.

Starea de conservare. În 2004, biserica a fost acoperită cu tablă și s-a adăugat un pridvor. Pridvorul a fost tăvănit. Și în cazul bisericii din Pădureni, în peretele ce separa pronaosul de naos s-au deschis ferestre care taie picturile. Pereții pronaosului au fost acoperiți cu scânduri. Deși aspectul original este alterat, starea de conservare a construcției este relativ bună.

La fel ca în multe alte cazuri, și aici slujba se oficiază la trei săptămâni.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ a b Cîmpian, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]