Biserica de lemn din Răchițele

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Răchițele, comuna Mărgău, județul Cluj, foto: august 2011.
Biserica (vest)
Biserica (nord-est)
Împrejurimi
În altar
Interiorul navei
Interiorul navei
Preotul paroh Teodor Boc
Drumul crucii
Sfânta Treime

Biserica de lemn din Răchițele, comuna Mărgău, județul Cluj a fost construită în anul 1911 ca biserică unită (greco-catolică). Lăcașul nu figurează pe lista monumentelor istorice.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Parohia Ortodoxă Răchițele, cu Filia Dealu Botii, este afiliată Protopopiatului Ortodox Huedin și este sub ascultarea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. Este situată la 27 km de orașul Huedin, pe versantul estic al Munților Vlădeasa, la o altitudine de 927 m.

Prima atestare documentară a așezării de sub coama Vlădesei este în anul 1792, când s-a ridicat prima biserică. Edificiul a fost ridicat în apropierea actualului lăcaș de cult, în vechiul cimitir.

Primul preot consemnat în arhiva parohială este Vasile Floca, menționat în anul 1838 și care este înmormântat în cimitirul vechi. În această biserică au mai slujit preoții Ioan Mera (1858-1884), Petru Anca (1884-1898), urmat de fiul său Paul Anca (1898-1929). Sub păstorirea celui din urmă se ridică între anii 1910-1911 actuala biserică. Sfântul lăcaș este ridicat din lemn de brad de către meșterii Iosif Morariu și Nicolae Paven din Câmpeni, contra sumei de 6.500 coroane, prim–curator fiind Petre Bălaș a Giorgicăi. Din vechea biserică s-au păstrat șapte icoane și un clopot turnat în anul 1703.

Biserica veche a fost donată credincioșilor din satul Sânnicoară de lângă Cluj. Biserica actuală are formă de navă, cu un singur turn pe tindă, cu o suprafață la nivelul fundației de 220 metri pătrați. Ctitorului sfintei biserici, Paul Anca, i-au urmat preoții: Ioan Mereu (1929-1934), Nicolae Floca din Răchițele (1934-1938), Ilie Goga din satul Bociu (1938-1940), Vasile Părțilă (1940-1946).

La recensământul din 1930 populația satului era alcătuită din 1.503 greco-catolici și 9 ortodocși.[1]

În anul 1948 a fost înființată Parohia Ortodoxă Răchițele, care a fost păstorită de preoții Gavril Moldovan (1948-1957), Simion Grozav (1957-1960), Ioan Bălaș, fiu al satului (1960-1974), Ioan Bancoș (1974-1991) și Teodor Boc din 1991 până în prezent.

În anul 2011 s-au împlinit 100 de ani de la construirea sfintei biserici. Credincioșii din sat, păstoriți de preotul paroh Teodor Boc, cu sprijinul fiilor satului, au purces la pregătirea acesteia pentru marele eveniment. Astfel, în anul 2009 s-a ridicat în fața sfintei biserici un monument al eroilor în cinstea celor 42 de martiri căzuți în cele două războaie mondiale.

Biserica a fost renovată capital de la fundație până la cruce (2009-2011), lucrări ce au constat în: placarea cu piatră naturală a fundației; turnarea unui trotuar împrejurul bisericii; învelirea pereților exteriori cu lambriu din lemn de brad; ridicarea unui foișor în fața intrării în biserică; schimbarea acoperișului cu tablă din cupru; schimbarea celor trei cruci de pe turlă și altar; înlocuirea tuturor geamurilor exterioare; schimbarea mobilierului, tâmplăriei îmbătrânite, a iconostasului și a amvonului cu mobilier sculptat din lemn de stejar și tei; introducerea încălzirii centrale.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 590.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 
  • Istoricul bisericii de lemn din Răchițele - preot paroh Teodor Boc

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]