Biserica de lemn din Mihăești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Mihăiești, județul Cluj 2009
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Mihăiești, comuna Sânpaul, judetul Cluj, foto: decembrie 2008.
Interiorul navei
Masa altarului
Ușile împărătești
Maria cu Pruncul
Iisus Hristos
Sfântul Nicolae

Biserica de lemn din Mihăiești, comuna Sânpaul, judetul Cluj este lăcașul de cult folosit de comunitatea ortodoxă din satul Mihăiești. Edificată în a doua parte a secolului XIX (1862), biserica nu este sub protecția legii monumentelor istorice.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Satul Mihăiești aparținător comunei Sânpaul se află la distanța de 29 km de Cluj-Napoca, spre Nord-Vest, pe șoseaua ce duce spre Zalău. Localitatea este mică, cu o populație îmbătrânită.

Biserica e situată pe deal în centrul satului, construită în anul 1862 din lemn, dar a suferit multe modificări de atunci. A fost restaurată în 1955 prin îngrijirea preotului paroh Clemente Plăianu. Pictura a fost realizată de Pancrațiu Chioreanu.

În anul 1974 a fost resfințită. Biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.

Parohia Mihăiești, în preajma momentului construirii bisericii era o parohie de dimensiuni mici cu aproximativ 300-400 credincioși[1].

Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla pe anul 1947, precizează referitor la biserica din satul Mihăiești că este ridicată în anul 1862. Prima renovare are loc doar după zece ani, în 1872.

O altă lucrare face referire la momentul edificării biserici. Conform acesteia biserica a fost construită pe locul și cu lemnul dăruit de fostul stăpân feudal al locului, contele Haller Lajos[2].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Parohiile Protopopiatului Cluj în timpul păstoririi Mitropolitului Alexandru Sterca Șuluțiu (1850-1867), Autor Simion Retegan în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" Theologia Catholica XLIX 1/2004 pag. 137
  2. ^ Vasile Cosma - Cinci Sate din Ardeal, 1933, pag. 168

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Parohiile Protopopiatului Cluj în timpul păstoririi Mitropolitului Alexandru Sterca Șuluțiu (1850-1867), Autor Simion Retegan în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" Theologia Catholica XLIX 1/2004
  • Șematismul Eparhiei de Cluj-Gherla pe anul 1947
  • Vasile Cosma - Cinci Sate din Ardeal, 1933

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]