Biserica de lemn din Berchieșu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Coordonate: 46°43′39″N 24°02′16″E / 46.727432°N 24.037907°E / 46.727432; 24.037907

Biserica de lemn din Berchieşu
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Berchieșu, județul Cluj, foto: noiembrie 2012.
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Berchieșu, județul Cluj, foto: noiembrie 2012.
Absida altarului
Multiconsole
Târnațul
Troiță
Biserica (nord-vest)

Biserica de lemn din Berchieșu, comuna Frata, județul Cluj, datează din anul 1765, an însemnat pe piciorul mesei altarului cu litere chirilice. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice, cod LMI CJ-II-m-B-07529.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn a fost folosită neîntrerupt în cadrul slujbelor religioase din 1765 și până la mijlocul anului 2008, după care slujba religioasǎ se ține în noua bisericǎ, construitǎ de sǎteni dupa Revoluția din 1989, aflată în același perimetru, la circa 30 metri spre vest. Interiorul bisericii cuprinde două mici încăperi, fiecare având o suprafață de circa 9 mp., dimensiunile celor două încăperi fiind de circa 6 metri lungime și 3 metri lățime, la care se adugă spre răsărit un mic altar, cu o suprafață de aproximativ 6 mp. Clopotele bisericii sunt trase cu două funii din prima încăpere, cea destinată femeilor și sunt discret mascate. Cea de-a doua încăpere, mai apropiată de altar, este prevăzută cu un mic balcon din lemn destinat cântăreților. Balconul suspendat pe 4 grinzi se întinde pe toata lungimea celei de-a doua încăperi și are o înălțime față de tavan de circa 1,5 metri, ceea ce obligă cântăreții să stea cu capul aplecat sau așezați pe băncuță. În balcon se ajunge greoi, pe o mică scăriță, direct din târnațul bisericii, traversând un mic tunel și după ce deschizi o trapă de scândură pătrată, cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 metri. Biserica este dotată cu instalații de curent electric și gaz metan, încălzirea fiind asigurată de o mică sobă montată în prima încăpere. Biserica de lemn din Berchieșu, ca de altfel și cea din Crișeni, Cluj - aflată la 2 km. distanță spre nord, are o încărcătură spirituală și emoțională deosebită. Geamurile mici, lumina semiobscură și faptul că românii, majoritari și în acest sat de-a lungul istoriei - ca de altfel în întreaga Transilvanie, s-au folosit de acest mic si modest lăcaș pentru a-și păstra echilibrul spiritual, greu încercat de-a lungul istoriei presărată de nedreptăți, fac din vizitarea acestei biserici o reîntoarcere în timp, care ne aduce aminte de un model simplu de viață și plin de credință al strămoșilor noștri. Pe de altă parte, dacă comparăm biserica românească de lemn din Berchieșu, Cluj cu bisericile maghiare și săsești construite în aceași perioada în Transilvania, avem imaginea istorică a rolului ingrat pe care l-au avut românii, acela de tolerat în propria țară... Biserica de lemn, după informațiile furnizate de un localnic[1] se aflǎ în conservare. Riscul ca această veche biserică de lemn să nu mai poată fi întreținută de localnici există, urmare a sărăciei omniprezente și a tendinței de scădere a populației, fenomen specific satelor îndepărtate de orașele mari, așa cum este și Berchieșu.

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica e construită din lemn de brad. Se crede că a fost ridicată în jurul anului 1747. 1765 este anul mutării ei în satul Bechieșu, de undeva din părțile Bârgăului. Pe piciorul vechii mese a altarului era scris cu litere chirilice: “1765 pomană de la Adrieș Aioni de la Bergău”. Pictura parietală era pe pânză de cânepă, lipită pe lemn cu ajutorul unui strat subțire de ipsos. Predominau scenele din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus.

Biserica a fost reparată în 1859, în 1911, când s-a acoperit turnul cu tablă; în anul 1959 a fost tencuită în exterior, tencuială reparață în 1987. În 1963 a fost înlocuită și șindrila acoperișului cu tablă.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Todea Alexandru, născut în anul 1955