Biserica de lemn din Năsal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Năsal, comuna Țaga, județul Cluj, foto: 2009.
Vedere laterală din nord
Interiorul navei
Iconostasul văzut din corul bisericii
Ușile și icoanele împărătești
Biserica (sud)
Pisania
Altar: Sfinții Părinți
Dosul catapetesmei
Pictura din pronaos
Iisus spălând picioarele ucenicilor
Prinderea lui Iisus
Punerea pe cruce
Maica Domnului cu Pruncul
Iisus arhiereu
Preotul paroh Ioan Pop (foto: stânga)
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Năsal

Biserica de lemn din Năsal, comuna Țaga, județul Cluj, datează aproximativ din perioada 1804-1808[1]. Are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: cod LMI CJ-II-m-B-07721.

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din Năsal, comuna Țaga, monument istoric, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea.

Pictura: Deasupra ușii de intrare în pronaos se găsește o inscripție care vorbește de pictarea bisericii: „zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în zilele prealuminatului împărat Francisc al doilea și excelenței sale Ioan Bob vlădicu Făgărașului și toată țara Ardealului... protopop Stoica și era paroh satului popa Ioan Mesaroș prin cheltuiala a tot satu și s-au isprăvit în avgust, în anii 180... Eu cel mai jos iscălit... Zugrav. Anno 1808”.

În pronaos sunt reprezentate fecioarele, iar în naos scene din Vechiul și Noul Testament, cu accent pe cele din Ciclul Hristologic. Cu sprijinul preotului, în vara anului 1999, un număr de 11 studenți ai Academiei de Artă și Design din Cluj, îndrumați de pictorul Viorel Nimigeanu, au restaurat pictura interioară, fapt consemnat într-o inscripție din pronaos. Aceasta explică și caracterul ușor neunitar din aspectul actual al întregului ansamblu de pictură.

Patrimoniu: Biserica păstrează câteva icoane împărătești, puternic aurite: Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator, Sf. Nicolae.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]


Imagini din interior[modificare | modificare sursă]