Autostrăzi în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Autostrăzile din România sunt definite cu A, urmat de un număr. În primăvara lui 2017, România avea aproximativ 746 de kilometri de autostradă.

Situația proiectelor[modificare | modificare sursă]

Autostrăzi date în folosință în întregime[modificare | modificare sursă]

Denumirea autostrăzii Rută Lungime [km] Mențiuni
Autostrada A2 București - Constanța 203 București - Cernavodă (1987, 2004, 2007); Cernavodă - Medgidia (iulie–noiembrie 2012); Medgidia - Constanța (2011–2012).
Autostrada A4 Ovidiu - Agigea 22 Denumită și ByPass Constanța. În viitor în master planul general de transport figurează ideea de prelungire a ei de la Ovidiu spre Tulcea cu drumul expres Dobrogea;[1] spre sud, o extensie la nivel de drum expres este în curs de licitare pentru a ocoli orașul Techirghiol și a se termina în DN39 în comuna 23 August.[2]
Autostrada A6 Balinț - Lugoj 6 Centura Lugoj; face legătura dintre Lugoj și A1 (2013); face parte din Pan-European Coridorul 4. În master planul general de transport este plănuită continuarea ei cu un drum expres care să ducă la Craiova.[1]
Autostrada A11 Centura Arad 3,5 În master planul general de transport este plănuită continuarea autostrăzii până la Oradea cu un drum transregio care va face legătura între A1 și A3. (2013).[1]

Șantiere în lucru[modificare | modificare sursă]

Denumirea

autostrăzii

Rută proiectată Kilometri planificați / finalizați (km) Rută în lucru
Autostrada A1 București – Pitești – Sibiu – Deva – Timișoara – Arad – Nădlac –> Ungaria 558 / 415

(66%)

Secțiunile: București – Pitești (110 km), Sibiu – Deva (132 km), Margina – Nădlac (158 km) sunt operabile; se lucrează la 41 km între Deva și Lugoj; secțiunea rămasă dintre Pitești și Sibiu este în curs de derulare a studiului de fezabilitate; între Lugoj și Deva (lotul II, între Margina și Holdea) mai există o porțiune a cărei soluție inițială trebuie reproiectată și reatribuită pentru a minimiza impactul ecologic. Între Lugoj și Deva, construcțiile au fost împiedicate mai întâi de lilieci - care locuiau într-un adăpost pentru soldații din primul război mondial, apoi de niște castori - care momentan au plecat.
Autostrada A3 București – Ploiești – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj – Zalău – Oradea – Borș –> Ungaria 603 / 108

(18%)

Ștefăneștii de Jos – București (6,5 km) este în construcție; Gilău – Nădășelu (8,5 km) va fi finalizat în primăvara anului 2017, dar poate fi deschis doar după terminarea viaductului Gilău, peste râul Someșul Mic, parte a lotului Câmpia Turzii–Gilău (a cărui construcție încă nu fusese atribuită în martie 2017); Nădășelu ; Mihăiești (16,8 km) va fi deschis în vara anului 2018; Târgu-Mureș – Câmpia Turzii (55 km) va fi deschis în 2018; finalizarea tronsonului Suplacu de Barcău-Borș (64,5 km) este incertă, întrucât contractul a fost reziliat.
Autostrada A7 Pornind din A3 la Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani 330 / 0

(0%)

Construcțiile au început în septembrie 2016, la centura municipiului Bacău, și urmează a fi finalizată în 2018. Studiul de fezabilitate pentru porțiunea Ploiești – Bacău era în curs de licitare în martie 2017.
Autostrada A10 Intersecție cu A1 la Sebeș – Intersecție cu A3 lângă Turda 70 / 0

(0%)

Autostrada este integral în lucru, iar deschiderea este planificată pe cele două tronsoane nordice în anul 2017 și pe cele sudice în 2018.
Autostrăzi propuse în România

Autostrăzi și drumuri rapide planificate[modificare | modificare sursă]

Denumirea

autostrăzii

Rută Kilometri planificați / finalizați (km) Motivație, planuri
Autostrada A0 Centura Bucureștiului 100 / 0 Figurează în master planul general de transport,[1] ca inel de drum rapid care să suplimenteze actualul inel în curs de reabilitare, și care însă nu va fi suficient de adecvat nici în condițiile lărgirii la 2 benzi pe sens.[3]
Autostrada A8 Târgu Mureș (intersecție cu A3) – Târgu Neamț – Pașcani - Iași –> Republica Moldova 318 / 0 Este insistent cerută o legătură între estul și vestul României, între regiunile Transilvania și Moldova. Studiile de fezabilitate au fost făcute în perioada 2009-2011 și actualizate în anul 2015.
Autostrada A9 Timișoara – frontiera cu Serbia (continuare spre Panciova și Belgrad) 100/ 0 Proiect discutat în mod repetat cu guvernul sârb. Este inclus în master planul de transport ca drum eurotrans.
Autostrada A12 Intersecție cu A1 la Pitești – Slatina – Craiova 121 / 0 A fost menționată în Masterplanul din 2014[1] și există un studiu de fezabilitate fără studiu geotehnic de detaliu, care prevede construcția unui drum național la nivelul anilor 1950.[4] Studiul de fezabilitate era în curs de licitare în martie 2017: se intenționează începerea cu prioritate a centurilor orașelor Slatina și Balș pentru reducerea aglomerației.[3]
Autostrada A13 Sibiu - Făgăraș ? / 0 Autostrada este planificată pentru a face legătura dintre A1 și A3, și a servi drept legătură între Sibiu și Brașov. Există un studiu de fezabilitate realizat, care este în curs de revizuire; data estimată de finalizare este 2030.[necesită citare]
Tarife de utilizare[modificare | modificare sursă]

Pentru autostrăzile și drumurile naționale din România, dreptul de circulație se plătește în orice subunitate CNAIR, la Poșta Română sau în mai multe benzinării și firme distribuitoare.[5]

Tarifele în euro de utilizare a drumurilor naționale din România[6]
Tip autovehicul 1 zi 7 zile 30 zile 90 zile 1 an
Autoturisme 3 7 13 28
Transport persoane între 9 – 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) 4 20 52 120 320
Transport persoane peste 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) 7 35 91 210 560
Transport marfă cu MTMA între 0 – 3,5 tone 6 16 36 96
Transport marfă cu MTMA între 3,51 – 7,5 tone 4 20 52 120 320
Transport marfă cu MTMA între 7,51 – 12 tone 7 35 91 210 560
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – până la 3 axe inclusiv 9 45 117 270 720
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – minim 4 axe 11 55 143 374 1210

Sumele provenite din despăgubiri se fac venituri extrabugetare ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și reprezintă o sumă egală cu tariful pe un an, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă. Amenzile vor fi între 250 lei și 500 de lei pentru autoturisme, între 750 lei și 1.200 lei pentru vehiculele cu masa maximă de 3,5 tone și poate merge până la 4.500 de lei pentru camioanele cu masa de minim 12 tone și patru axe.

Situația numărului de kilometri de autostradă pe ani[modificare | modificare sursă]

An 1972 1987 2004 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Kilometri deschiși 96 18 97 51 42 27 68 101 108 71 54 0 16 (momentan)
Kilometri total 96 113 210 261 303 330 398 499 607 678 732 732 748 (momentan)

Următoarele deschideri de autostrăzi[modificare | modificare sursă]

Dată Tronson Număr kilometri Autostradă
Primăvara 2017 Ilia - Cosevița (Lugoj - Deva 3) 21 kilometri Autostrada A1
Primăvara 2017 Soimuș - Ilia (Lugoj - Deva 4) 22 kilometri Autostrada A1
Primăvara 2017 Gilău - Nădășelu 8,7 kilometri Autostrada A3
2017 Cosevița - Margina (Lugoj - Deva 2) 11 kilometri Autostrada A1
2017 Câmpia Turzii - Târgu Mureș Între 38 - 56 kilometri Autostrada A3
2017 București - Centura București 3 kilometri Autostrada A3
2017 Nădășelu - Mihăiești 17 kilometri Autostrada A3
Septembrie 2017 Aiud - Decea (Sebeș - Turda 3) 17 kilometri Autostrada A10
Septembrie 2017 Decea - Turda (Sebeș - Turda 4) 24 kilometri Autostrada A10
Iunie 2018 Sebeș - Pârâul Iovului (Sebeș - Turda 1) 12,5 kilometri Autostrada A10
Aprilie 2018 Pârâul Iovului - Aiud (Sebeș - Turda 2) 16 kilometri Autostrada A10
2017 - 2018 11 tronsoane Între 190,2 și 246,2 3 autostrăzi

în lucru

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Victor Cozmei (14 septembrie 2016), „Master Planul de Transport a fost adoptat prin Hotarare de Guvern - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21290490-master-planul-transport-fost-adoptat-prin-hotarare-guvern.htm, accesat la 28 aprilie 2017  hartă cu rezoluție mare
  2. ^ Victor Cozmei (6 septembrie 2016), „Drum expres de 22 de km spre Sudul Litoralului care sa evite blocajele din Agigea si Eforie - un nou proiect pe care Compania de Autostrazi vrea sa-l faca in regie proprie - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21272702-drum-expres-sudul-litoralului-agigea-eforie-techirghiol-cnadnr.htm, accesat la 28 aprilie 2017 
  3. ^ a b Promisiuni fără număr. Actuala Centură a Capitalei este un dezastru, dar Guvernul face planuri peste planuri pentru încă una”, Economica.net, http://www.economica.net/fara-numar-actuala-centura-a-capitalei-e-vraiste-dar-se-fac-planuri-peste-planuri-pentru-inca-una_126922.html, accesat la 28 aprilie 2017  Eroare la citare: Invalid <ref> tag; name "Economica.net_2017-04-28" defined multiple times with different content
  4. ^ Victor Cozmei (14 aprilie 2017), „Drum expres in loc de autostrada intre Pitesti si Craiova? "Vor sa construiasca un drum de nivelul anilor '50-'60 (numit drum expres) bazat pe un SF fara un studiu geotehnic de detaliu" - deputat USR - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21715344-drum-expres-loc-autostrada-intre-pitesti-craiova-vor-construiasca-drum-nivelul-anilor-39-50-39-60-numit-drum-expres-bazat-fara-studiu-geotehnic-detaliu-deputat-usr.htm?nomobile=, accesat la 28 aprilie 2017 
  5. ^ Puncte de distribuție”. CNADNR. http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=53. Accesat la 3 noiembrie 2010. 
  6. ^ Tarifele de utilizare a rețelei drumurilor naționale din România”. CNADNR. http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=52. Accesat la 3 noiembrie 2010. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]