Autostrada Centura București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Nu confundați cu DNCB.
Romania Motorway A0 DE big.svg

Autostrada Centura București este o autostradă planificată ca centură a Bucureștiului, capitala României. Va avea o lungime totală de 100 km și se va conecta cu autostrăzile deja existente: A1, A2 și A3.[1]

Pregătirea proiectului[modificare | modificare sursă]

Studiul de fezabilitate a fost efectuat de IPTANA.[2] Viziunea MasterPlanului General de Transport aprobat în 2014 vedea Bucureștiul ca un simplu punct și deci nu s-a cerut finanțare europeană pentru execuția autostrăzii. În timpul guvernării Cioloș, în 2016, însă, s-au efectuat studii de trafic și s-au transmis Uniunii Europene, care a constatat că sunt necesare atât lărgirea DNCB, cât și construcția autostrăzii A0, și că ambele sunt eligibile pentru finanțare europeană.[3]

Semiinelul sudic a căpătat prioritate, deoarece porțiunea de DNCB din nord era în bună parte lărgită la 2 benzi pe sens, un ultim segment fiind în curs de contractare a lucrărilor de lărgire. Semiinelul nordic era însă întârziat și de faptul că nu primise încă acord de mediu, deoarece o parte din el trecea prin aria protejată Lacul și Pădurea Cernica pe raza orașului Pantelimon, iar în 2019 se aștepta licitarea tronsoanelor fără probleme de acord de mediu, în timp ce porțiunea cu probleme aștepta revizuirea acestora.[4]

Contractarea lucrărilor[modificare | modificare sursă]

Câștigătorii licitațiilor de execuție a lucrărilor
Lot Traseu Constructor
Sud, Lot1 Cățelu–Jilava Alsim Alarko (contestat)
Sud, Lot2 Jilava–Bragadiru Alsim Alarko
Sud, Lot3 Bragadiru–Ciorogârla Aktor

Licitația pentru semiinelul sudic a fost lansată în 2017.[5] În urma licitației, în mai 2018 au fost declarați câștigători companiile Alsim Alarko⁠(d) (Turcia) pe loturile 1 și 2 (de la intersecția cu autostrada A2 de la Cățelu până la Bragadiru) și asocierea UMB Spedition-Tehnostrade-Artera Proiect pentru lotul 3 (de la Bragadiru la intersecția cu autostrada A1 de la Ciorogârla.[6] Contestațiile au făcut însă ca oferta UMB Spedition să fie considerată neconformă, deoarece depășea valoarea estimată, și câștigătoare să fie declarată firma grecească Aktor. Alsim Alarko a rămas câștigătoare pe lotul 2, iar lotul 1 este în continuare contestat.

După finalizarea contestațiilor, contractul de execuție pentru lotul 2, Jilava–Bragadiru, a fost semnat cu Alsim Alarko la ,[7] iar cel pentru lotul 3, Bragadiru–Ciorogârla, a fost semnat cu Aktor la .[8]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Consultanță pentru elaborarea documentației de atribuire a viitoarelor contracte de concesiune pentru autostrada de centură București”. CNADNR. . 
  2. ^ „Cum va arăta Autostrada de Centura Sud a Capitalei: 5 noduri rutiere spectaculoase și 36 de poduri și pasaje FOTO”, www.economica.net, , accesat în  
  3. ^ „Drulă: N-am acceptat răspunsul "NU" legat de acest proiect. Sunt mândru să văd rezultatul muncii”, Epoch Times România, , accesat în  
  4. ^ „Autostrada de Centură București Nord va fi scoasă la licitație fără lotul cormoranilor, care încă așteaptă revizuirea acordului de mediu”, www.economica.net, , accesat în  
  5. ^ Victor Cozmei (), „HARTA INTERACTIVA O noua Centura a Capitalei - Autostrada de Centura (A0) Sud Bucuresti, scoasa la licitatie: 52 km, 580 milioane de euro, finalizare estimata dupa 2022 - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, accesat în  
  6. ^ Victor Cozmei (), „Autostrada de Centură Sud a Capitalei are constructorii desemnați, dar lucrările încă sunt departe de a începe. Unde apar problemele - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, accesat în  
  7. ^ „Primul pas către A0, autostrada de centură a Bucureștiului. Promisiunea constructorului turc”, Digi 24, , accesat în  
  8. ^ Departamentul Economic (), „Contractele pentru trei proiecte de infrastructură, semnate la Guvern”, Mediafax, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]