Comuna 23 August, Constanța
23 August | |||
— comună — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 43°55′14″N 28°33′47″E / 43.92056°N 28.56306°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Județ | ![]() | ||
SIRUTA | 60598 | ||
Reședință | 23 August | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- primar al comunei 23 August[*] | Mugur-Viorel Mitrana[*][3][4] ( PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 74,94 km² | ||
Populație (2011)[1][2] | |||
- Total | ▲ 5483 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 907005[5] | ||
Prezență online | |||
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |||
![]() | |||
Modifică date / text ![]() |
23 August (în trecut, Tatlageac/Tatlâgeac Mare și Domnița Elena, în turcă Büyük-Tatlıcak) este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele 23 August (reședința), Dulcești și Moșneni.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malul Mării Negre (deși niciunul din sate nu este chiar pe malul mării), și pe malul lacului Tatlageac. Este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei 23 August
Români (86,33%)
Tătari (7,89%)
Necunoscută (4,83%)
Altă etnie (0,93%)
Componența confesională a comunei 23 August
Ortodocși (85,93%)
Musulmani (8,29%)
Necunoscută (4,83%)
Altă religie (0,93%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei 23 August se ridică la 5.483 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.279 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,34%), cu o minoritate de tătari (7,9%). Pentru 4,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,94%), cu o minoritate de musulmani (8,3%). Pentru 4,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna 23 August este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Mugur-Viorel Mitrana[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 13 | ||||||||||||||
Partidul Social Democrat | 2 |
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tatlageac sau Tatlâgeac, făcea parte din plasa Mangalia a județului Constanța și era formată din satele Tatlageac-Buiuc și Tatlageac-Cuciuc, cu 568 de locuitori. În comună existau patru geamii (câte două în fiecare sat).[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 870 de locuitori în satele Mungeapunar de Tatlageac, Tatlageacu Mare, Tatlageacu Mic și Pervalia.[9] În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Tatlageacu Mare a luat denumirea de Domnița Elena, satul Tatlageacu Mic a fost rebotezat Dulcești, iar satul Pervelia — Moșneni; comuna însăși a primit numele de Domnița Elena.[10]
După al Doilea Război Mondial, regimul comunist a decis schimbarea numelui comunei și satului de reședință în 23 August. Comuna a trecut la raionul Constanța din regiunea Constanța, apoi după 1960 a trecut în subordinea orașului regional cu statut de regiune Constanța. În 1968, orașul Constanța a devenit municipiu reședință de județ, iar comuna 23 August a devenit comună suburbană a acestuia.[11][12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Patru obiective din comuna 23 August sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Constanța ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Trei dintre ele se află în jurul satului de reședință: o așezare din epoca greco-romană (secolele al III-lea î.e.n.–al IV-lea e.n.) de pe o mică peninsulă de pe malul de sud-vest al lacului Tatlageac; o așezare romană (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.) aflată între lacul Tatlageac și mare; și situl din capătul vestic al lacului Tatlageac, cu vestigii ale unor așezări din epoca romană și din Epoca Medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al VIII-lea–al X-lea). Al patrulea obiectiv este villa rustica aflată la 1 km sud-vest de fostul IAS din satul Moșneni.
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Sîdîk Ibrahim H. Mîrzî (1909 - 1959), lider spiritual al tătarilor din Dobrogea.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://coduripostaleok.ro/constanta/23-august-ct Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Tatlîgeac, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 548.
- ^ „Comuna Tatlageac în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 131. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
|
|