Sâmbăta de Sus, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sâmbăta de Sus)
Salt la: Navigare, căutare
Sâmbăta de Sus
—  Sat  —
Sâmbăta de Sus is located in România
Sâmbăta de Sus
Sâmbăta de Sus
Sâmbăta de Sus (România)
Localizarea satului pe harta României
Sâmbăta de Sus is located in Județul Brașov
Sâmbăta de Sus
Sâmbăta de Sus
Sâmbăta de Sus (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°45′31″N 24°49′32″E / 45.75861°N 24.82556°E / 45.75861; 24.8255645°45′31″N 24°49′32″E / 45.75861°N 24.82556°E / 45.75861; 24.82556

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Brasov county coat of arms.png Brașov
Comună Sâmbăta de Sus
Atestare documentară 20 ianuarie 1437

Populație (2002)
 - Total 1.459 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 507266
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sâmbăta de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73(Click pentru imagine interactivă)
Sâmbăta de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Sâmbăta de Sus este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află în depresiunea Făgăraș, la poalele nordice ale Munților Făgăraș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Sâmbăta de Sus apare menționat documentar la 20 ianuarie 1437. La 3 aprilie 2003, satul Sâmbăta de Sus a devenit reședința noii comune Sâmbăta de Sus, care s-a separat de comuna Voila[2].

Clădiri istorice[modificare | modificare sursă]

  • Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, de călugări, inițial cu o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului[3] și Izvorul Tămăduirii[4], construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696-1707 s-a construit o biserică de zid prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss in 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.

Sub Mitropolitul Nicolae Bălan al Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal, s-a început restaurarea bisericii în anul 1926, Regele Mihai I fiind al doilea ctitor al mănăstirii. Sfințirea bisericii restaurate a fost făcută în anul 1946.
Portretul Regelui Mihai este vizibil pe peretele interior din dreapta intrării în biserica mănăstirii, în stânga intrării fiind portretul Mitopolitului Nicolae Bălan. În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se doreau șterse orice referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

  • Castelul Brâncoveanu, situat în sectorul apusean al satului Sâmbăta de Sus, ca spațiu de interes turistic. Este restaurat în 2010, primind o haină nouă dar respectând proiectul inițial și stilul brâncovenesc. Restaurarea s-a făcut cu capital privat cu acceptul monisterului culturii. Procesul de restaurare continuă la anexele castelului (casa slujitorilor, grajduri etc).

Actualul castel este ctitorie a nepoților lui Constantin Brâncoveanu. De-a lungul timpului clădirea a avut întrebuințări diverse fiind conac boieresc, casă de vacanță pentru mai marii țării, școală cu internat, tabără de vară dar și depozit de mere. Înainte de restaurare ajunse într-o stare avansată de degradare. La 200m sud de actualul castel, pe același domeniu a existat un castel din vremea lui Constantin Brâncoveanu dar din care se păstrează doar monumentala poartă principală de acces, aflată în partea vestică a domeniului.

  • "Biserica Teodor Tiron din Sâmbăta de sus apuseană". În pisania bisericii se spune că s-a ridicat această "Sfântă Biserică de către bunii creștini Nicolae și Manolache Brâncoveanu, scoborâtorii răposatului întru Domnul Constantin Vodă Brâncoveanu, la anul de la Hristos 1784, și s-a zugrăvit la anul 1795".

În anul 1954 cu binecuvântarea Mitropolitului Nicolae Bălan, protopop da Făgăraș fiind părintele Brumboiu, s-a reînnoit acoperișul, cafasul, instalația electrică și ușile pridvorului; s-a zugravit din nou, paroh fiind părintele Nicolae Toderici, de către pictorul Iosif M. Vasu din București ajutat de Ștefan Chioreanu. În anul 1991 cu binecuvântarea Mitropolitului Antonie Plamadeală, în timpul părintelui paroh Ștefan Popica, s-a restaurat pictura de către pictorii Gheorghe Zaharia și Virginia Taelan Videa. În anul 2007 s-a reparat acoperișul iar în anul 2009 exteriorul bisericii .

Economie[modificare | modificare sursă]

La Sâmbăta de Sus, localnicii se ocupă cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor. O parte din localnici lucrează în întreprinderi și instituții din localități apropiate: Victoria, Făgăraș, precum și la Stațiunea Climaterică din localitate.

Unii localnici au lucrat la S. C. Gouda Gold S. R. L., producătoare de brânzeturi de tip olandez, dar aceasta s-a închis.

În localitate funcționează un număr de mici firme de comerț.

Infrastructura oferă rețele de telefonie fixă și mobilă, internet, gaze naturale, televiziune prin cablu, rețele de apă curentă, două șosele de interes județean (Perșani - Victoria și Sâmbăta de Jos - Stațiunea Climaterică Sâmbăta). Se prevede construirea unor rețele de canalizare.

Instituții de învățământ[modificare | modificare sursă]

La Sâmbăta de Sus funcționează o grădiniță și o școală generală.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ LEGE nr.103 din 27 martie 2003 pentru înființarea comunei Sâmbăta de Sus, județul Brașov, prin reorganizarea comunei Voila
  3. ^ Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită la 15 august, în fiecare an.
  4. ^ Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este fixată în prima vineri după Sfintele Paști (în Săptămâna Luminată).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sâmbăta de Sus

Reportaje

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]