Pantelimon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Pantelimon (dezambiguizare).
Pantelimon
—  Oraș  —
Insula și fosta mănăstire Sfântul Pantelimon de pe lacul Pantelimon
Insula și fosta mănăstire Sfântul Pantelimon de pe lacul Pantelimon
Stemă
Stemă
Pantelimon se află în România
Pantelimon
Pantelimon
Pantelimon (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°27′14″N 26°12′9″E / 44.45389°N 26.20250°E / 44.45389; 26.2025044°27′14″N 26°12′9″E / 44.45389°N 26.20250°E / 44.45389; 26.20250

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA 179515
Oraș 2005

Reședință Pantelimon[*]
Componență Pantelimon[*]

Guvernare
 - Primar Marian Ivan[*][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 69 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 25596 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 16.019 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 077145

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Pantelimon este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România. Localitatea se află pe malul stâng al râului Colentina, în vecinătatea estică a municipiului București, la ieșirea către Călărași, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Pantelimon are o populație de 25.596 de locuitori. Dintre orașele județului Ilfov, este cel mai întins ca suprafață, și al doilea ca populație după Voluntari.

Orașul a purtat în trecut și denumirile de Obilești și Florești înainte de a-și stabili denumirea actuală, după numele unei mănăstiri care a deținut o parte din moaștele Sfântului Pantelimon. O parte din vechiul sat a fost inclusă în municipiul București, dar restul, devenit oraș, a continuat să se extindă către est.

Locuit în majoritate de români, cu o mică minoritate de romi, orașul este integrat din punct de vedere economic cu Bucureștiul, în el funcționând însă și unele companii locale, active mai ales în industria alimentară. Principalul monument istoric și punct de atracție turistică îl constituie mănăstirea Cernica din sud-estul orașului.

Pantelimonul este traversat de două axe principale de transport rutier, DN3 și centura Bucureștiului. Este traversat și de calea ferată București–Constanța, pe care are și o gară, deși legăturile feroviare, ca și cele aeriene, sunt asigurate de infrastructura Bucureștiului.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în Câmpia Română (mai precis, în Câmpia Vlăsiei), pe malul stâng al râului Colentina, care îl desparte de capitala țării, București. În zona orașului, acest râu formează lacurile Pantelimon I, Pantelimon II și Cernica. Principala zonă locuită a orașului se află în extremitatea vestică, pe malurile lacurilor râului Colentina, unde se afla vatra fostului sat, a cărui parte de vest a fost inclusă în București. Pe lacul Pantelimon II se află o insulă împădurită, denumită Sfântul Pantelimon, după mănăstirea ortodoxă înființată acolo de Grigore Ghica, transformată în 1987 în restaurant și hotel în timpul regimului comunist.

Lacul Cernica de pe râul Colentina, cu pădurea Cernica pe malurile sale.

Cu o suprafață de 69 km², Pantelimon este cel mai întins oraș al județului, dar nu mai întins decât comunele rurale Snagov, Periș și Vidra.[3]

Prin centrul arealului administrativ al orașului (care este însă doar o periferie a principalei zone urbane), trece șoseaua de centură a Bucureștiului. Acolo se află și unele zone industriale, cu o fabrică de bere și una de panificație. La est de șoseaua de centură, orașul continuă de-a lungul șoselelor DN3 (denumită bulevardul Biruinței) și DJ301 (denumită șoseaua Cernica) cu clădiri mai rare și mai recent construite, limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica, pădure care acoperă o parte semnificativă a estului județului Ilfov și reprezintă un rest al Codrilor Vlăsiei. Mănăstirea Cernica, al cărei cimitir se află pe un ostrov de pe lacul cu același nume, se află în extremitatea sud-estică a orașului.

Orașul se învecinează la sud-vest cu municipiul București, limita dintre cele două fiind fixată pe râul Colentina. La vest se învecinează cu mica comună Dobroești, iar la nord-vest cu orașul Voluntari pe o mică porțiune. Înspre nord, Pantelimon se mărginește cu comuna Afumați, înspre nord-est cu comuna Găneasa, înspre est cu comuna Brănești (limita fiind pe râul Pasărea), iar spre sud cu comunele Cernica și Glina.

Hidrografia Pantelimonului este reprezentată de cele două râuri care îl mărginesc la vest și est, respectiv Colentina (care formează în zona orașului lacurile Pantelimon I, Pantelimon II și Cernica), și Pasărea care curge la est prin pădurea Cernica.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Împrejurimile Bucureștiului pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino din 1718. Pantelimonul apare pe malul stâng al Colentinei, sub numele de Florești. Harta completă este aici.

Despre localitate se știe că a fost înființată în secolul al XVII-lea, când aici s-au așezat câțiva oameni care au amenajat „Fântâna Babei Ana”. Numele inițial al satului a fost Obilești, fiind ulterior schimbat în Florești. Domnitorul Grigore Ghica al II-lea a construit apoi în apropiere de sat o mănăstire cu spital pentru îngrijirea bolnavilor;[5] clădiri ale acestei mănăstiri există astăzi pe insula Sfântul Pantelimon de pe lacul Pantelimon și au funcționat ca hotel și restaurant, acestea fiind la momentul anului 2011, închise pentru renovare de mai mulți ani.[6] Hrisovul domnului Ghica din 12 octombrie 1736 conține următorul text, care face referire la mănăstirea întărită Mărcuța (aflată astăzi în București) și la Fântâna Babei Ana:

În 1750, domnitorul a primit din Grecia brațul drept al Sfântului Pantelimon, pe care l-a adus mănăstirii, denumită Sfântul Pantelimon. De la mănăstire, satul și-a luat noul nume.[5] În 1901, localitatea Pantelimon era reședința comunei rurale Pantelimonul-Dobroești și în același timp reședința plasei Dâmbovița-Mostiștea (după ce fusese reședința plasei Dâmbovița înainte de unirea ei la 1 aprilie 1882 cu plasa Mostiștea) a județului Ilfov.[8] Comuna era formată din Pantelimon și din satele Aleși-Pasărea, Dobroești și Mărcuța.[8] Acesta din urmă este astăzi parte a cartierului Pantelimon din București; Dobroești este sat de sine-stătător, reședința comunei eponime. Populația localității era de 685 de locuitori,[7] iar a comunei Pantelimonul-Dobroești, în total de 1355. În comună funcționau o mașină de treierat, o fabrică de oțet și o școală mixtă cu 36 de elevi (dintre care 11 fete); până în 1876 funcționase și o școală de surdo-muți, mutată însă în satul Tei (astăzi, cartier din București).[8] În perioada interbelică, Pantelimonul a avut în continuare statut de reședință de plasă: această plasă era denumită tot Pantelimon și era formată din 43 de sate.[9][10]

Din punct de vedere administrativ, regimul comunist a adus modificarea statutului localității. În 1950, ea a fost arondată orașului republican București, în a cărui structură administrativă a fost parte a raionului 23 August. După aceea, în 1968, a fost comună suburbană a Bucureștiului,[11] iar în 1981 a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov (subordonat Bucureștiului), unitate devenită în 1997 județul Ilfov.[12]

În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost demolată de Nicolae Ceaușescu, care a ordonat înființarea pe locul ei a unui complex turistic de lux, deschis în 1987. După revoluția din 1989, complexul a fost retrocedat în 2001 Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta l-a concesionat pe 70 de ani omului de afaceri Nicolae Rațiu, care a demarat un îndelungat și amplu proces de renovare, la capătul căruia complexul urmează să facă parte din lanțul hotelier Corinthia.[13]

În secolul al XX-lea, orașul București s-a extins treptat, înghițind o parte a vechiului sat. Restul acestuia a fost organizat în 1968 sub forma comunei Pantelimon, aflată din 1997 în subordinea județului Ilfov. Datorită proximității Bucureștiului, comuna s-a extins și ea la rândul ei, către est, și în 2005 a devenit oraș.[14]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Pantelimon

     Români (85.06%)

     Romi (5.02%)

     Necunoscută (9.27%)

     Altă etnie (0.64%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Pantelimon

     Ortodocși (88.54%)

     Necunoscută (9.3%)

     Altă religie (2.15%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pantelimon se ridică la 25.596 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 16.019 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,06%), cu o minoritate de romi (5,02%). Pentru 9,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,54%). Pentru 9,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[15]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Pantelimon este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Marian Ivan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[16]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 12                        
Partidul Național Liberal 6                        
Partidul Mișcarea Populară 1                        

Economie[modificare | modificare sursă]

Fabrica de bere din Pantelimon

Deși are titulatura de oraș doar din 2005, în 2007 primăria estima că gradul de ocupare al forței de muncă în agriculatură nu era mai mare de 2%, în timp ce 36,2% din forța de muncă activa în industrie și 44,9% în domeniul comerțului.[17] Din suprafața de 6.716 ha a orașului, doar 2.564 ha sunt folosite în agricultură.[18]

Economia orașului este una în strânsă legătură cu cea a orașului București. Din forța de muncă ocupată a orașului, majoritatea lucrează în București.[19] Există însă și unele companii care activează chiar în oraș. Una dintre ele este firma de panificație Titan, care deține aici și o fabrică; în 2008, firma a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 154,5 de milioane de lei și un profit de 3,3 milioane de lei.[20] Tot în Pantelimon se află și una dintre cele mai mari fabrici de bere din țară,[21] deschisă în 1998,[22] fiind unicul producător din țară de bere sub brandurile Tuborg și Carlsberg, și fiind deținută de compania United Romanian Breweries Bereprod, membră a grupului internațional Carlsberg Breweries.[23] În 2007, compania Tuborg anunța că fabrica din Pantelimon are o capacitate anuală de producție de 2,1 milioane hl și în 2011 avea 800 de angajați.[24] Ambele fabrici se găsesc în zona industrială a orașului, de-a lungul șoselei de centură a Bucureștiului.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

DN3 în Pantelimon

Fiind aflat în imediata proximitate a Bucureștiului, rețeaua de transport a orașului este strâns legată de cea a metropolei. Orașul este astfel deservit de cele două aeroporturi din București.

Principalele drumuri din oraș sunt DN3 care traversează orașul de la vest la est (fiind denumit, pe teritoriul orașului, Bulevardul Biruinței) și centura orașului București care merge de la nord către sud; principala zonă urbană a orașului se află nord de DN3 și la vest de șoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraș sunt drumul județean 301 care duce spre Budești prin Cernica și Plătărești, și drumul comunal 29 care leagă Pantelimonul de Cozieni și Găneasa scurtând un drum care altfel ar trece prin Brănești.[25] Rețeaua de străzi are 99 km, dintre care însă în 2007 doar 18 erau modernizați, primăria identificând aceasta ca fiind una din principalele probleme ale orașului.[25] În perioada ce a urmat, extinderea orașului atât spre nord-est, cât și spre sud-est, a adus necesitatea extinderii rețelei de străzi și s-au desfășurat mai multe lucrări în acest sens.

În ce privește transportul feroviar, Pantelimonul are o gară pe calea ferată București-Constanța, gară aflată în partea de nord a orașului și în care opresc mai multe trenuri personale care circulă între una din gările din București (Gara de Nord sau Gara Obor) și Constanța, Oltenița sau Fetești, precum și trenul urban care leagă cele două gări bucureștene.[26][27] Întrucât principala zonă locuită este cea foarte apropiată de București, localnicii pot folosi pentru transport feroviar către diferite zone ale Bucureștiului stația de metrou Pantelimon de pe magistrala M1, stație ce urmează a servi drept capăt al unei noi magistrale de metrou ce urmează a fi construită până în 2018.

Transportul public este efectuat de numeroși mici operatori independenți, care asigură legături între diverse puncte ale orașului și București (zona Cora Pantelimon și mai departe, Piața Iancului sau cartierul Titan). De asemenea, prin Pantelimon trec și alte curse regulate ce fac legătura dintre București și localitățile din estul orașului — Fundeni, Plătărești, Fundulea, Cernica sau Brănești.

Cultură și educație[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Cernica

Principalul obiectiv cultural ce poate fi vizitat în oraș este mănăstirea Cernica, o mănăstire de călugări ortodocși aflată pe malul lacului cu același nume, unde a trăit în secolul al XIX-lea călugărul Calinic, venerat teolog al Bisericii Ortodoxe Române. Pe o insulă de pe acest lac, mănăstirea are un cimitir cu două biserici monument istoric, cimitir în care se află mormântul pictorului Ion Țuculescu, al scriitorului Gala Galaction[28] și cel al muzicianului Johnny Răducanu,[29] precum și alte monumente funerare clasificate drept monumente istorice.[30]

Singura unitate de învățământ secundar din oraș este școala cu clasele I-VIII, care deține și singura bibliotecă a orașului, cu un fond de 20.000 de volume.[18] Pentru educație liceală și universitară, localnicii folosesc unitățile de învățământ din București.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ a b Organizarea administrativă a județului Ilfov”. CJ Ilfov. http://www.cjilfov.ro/index.php/judetul-ilfov/organizare. Accesat la 21 ianuarie 2013. 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ a b Biserica Parohiei PANTELIMON”. Arhiepiscopia ortodoxă a Bucureștilor. Protoieria Ilfov Sud. http://www.protoieriailfovsud.ro/church/biserica-parohiei-pantelimon/. Accesat la 15 septembrie 2011. 
  6. ^ Neagu-Stănilă, Ionela. „Hotelul Lebada, afiliat lantului international de 5 stele Corinthia”. 9am News. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-08-01/hotelul-leb-da-afiliat-lan-ului-interna-ional-de-5-stele-corinthia.html. 
  7. ^ a b Lahovari, George Ioan (1901). „Pantelimonul, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 633. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  8. ^ a b c Lahovari, George Ioan (1901). „Pantelimonul-Dobroești”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 633. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Pantelimon-Dobroești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=446. Accesat la 28 februarie 2012. 
  10. ^ Enciclopedia Regatului României: Județul Ilfov”. Disponibilă online la romaniainterbelica.memoria.ro. http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/ilfov/index.html. Accesat la 16 octombrie 2011. 
  11. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 februarie 2012. 
  12. ^ Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012. 
  13. ^ PIDU, p. 30
  14. ^ Legea nr. 413/2005”. Camera Deputaților din România. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=69307. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  15. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  16. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  17. ^ PIDU, p. 41
  18. ^ a b Prezentare generală a orașului Pantelimon”. Primăria Pantelimon. http://www.primariapantelimon.ro/. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  19. ^ PIDU, p. 12
  20. ^ Pitulice, Viorela (18 august 2008). „Titan, profit cu mult sub asteptari”. Standard.ro. http://old.standard.money.ro/articol_56437/titan__profit_cu_mult_sub_asteptari.html. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  21. ^ Ion, Raluca (20 decembrie 2010). „CUM SE FABRICĂ BEREA - de la malțul adus cu TIR-ul din Germania, până la recipientele cât blocurile în care fierbe berea în România - REPORTAJ VIDEO GÂNDUL TV”. Gândul. http://www.gandul.info/reportaj/cum-se-fabrica-berea-de-la-maltul-adus-cu-tir-ul-din-germania-pana-la-recipientele-cat-blocurile-in-care-fierbe-berea-in-romania-reportaj-video-gandul-tv-7835574. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  22. ^ Pe 1 Decembrie, Tuborg Romania deschide portile celei mai moderne fabrici de bere din tara”. Comunicat de presă Tuborg România. 28 noiembrie 2005. http://tuborg.pressroom.ro/pe-1-decembrie-tuborg-romania-deschide-portile-celei-mai-moderne-fabrici-de-bere-din-tara.html. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  23. ^ Matache, Cristian (10 septembrie 2009). „URBB vrea sa vanda Tuborg din Pantelimon catre Tuborg Danemarca”. Fin.ro. http://www.fin.ro/articol_32240/urbb-vrea-sa-vanda-tuborg-din-pantelimon-catre-tuborg-danemarca.html. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  24. ^ Profil Tuborg Romania (URBB)”. ResponsabilitateSociala.ro. 13 ianuarie 2011. http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/tuborg-romania-urbb.html. Accesat la 16 septembrie 2011. 
  25. ^ a b PIDU, pp. 32–33
  26. ^ Mersul trenurilor de călători CFR în gara Pantelimon”. CFR. http://www.mersultrenurilorcfr.ro/PlSo.asp?idsta=80103&tip=1&lng=1. Accesat la 15 septembrie 2011. 
  27. ^ V.M. (27 martie 2009). „CFR Calatori inaugureaza linia de cale ferata Gara de Nord - Gara Obor, de la 1 aprilie”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5526839-cfr-calatori-inaugureaza-linia-cale-ferata-gara-nord-gara-obor-1-aprilie.htm. 
  28. ^ Biserica Sfantul Lazar - Manastirea Cernica”. CrestinOrtodox.ro. 7 aprilie 2009. http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-lazar-manastirea-cernica-88519.html. Accesat la 21 septembrie 2011. 
  29. ^ Ilie, Dana (21 septembrie 2011). „Sicriul cu Johnny Răducanu va fi transportat la cimitirul Mănăstirii Cernica, pentru înmormântare”. România Liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sicriul-cu-johnny-raducanu-va-fi-transportat-la-cimitirul-manastirii-cernica-pentru-inmormantare-238407.html. 
  30. ^ Mănăstirea Cernica”. Asociația Prietenii MNIR. Monumentele istorice din Romania. http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Manastirea%20Cernica%20/12119. Accesat la 21 septembrie 2011. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pantelimon