Administrație publică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Administrația publică este cea care efectuează implementarea politicii publice guvernamentale iar din punct de vedere al disciplinei academice studiază și pregătește angajații publici pentru a lucra în serviciul public[1]. Ca „domeniu de activitate are o sferă diversă” al cărui scop fundamental este „de a dezvolta managementul și politicile astfel încât guvernul să poată funcționa”[2]. Unul dintre diferitele termene ca definiții este: „managementul programelor publice”[3] „traducerea politicii în realitatea pe care o văd zilnic cetățenii” și „studiul luării deciziilor guvernamentale, analiza politicilor în sine, a diferitelor politici alternative”[4];

Cuvântul administrație publică este combinația a două cuvinte: public și administrație. În fiecare sferă a vieții sociale, economice și politice există administrație ceea ce înseamnă că pentru buna funcționare a organizației sau instituției trebuie condusă sau condusă corespunzător și din acest concept reiese ideea de administrație. Administrația publică este „preocupată în mod central de organizarea politicilor și programelor guvernamentale, precum și de comportamentul funcționarilor (de obicei nealeși) responsabili formal de conduita lor[5]

Mulți angajați publici nealeși pot fi considerați administratori publici, inclusiv șefi de departamente municipale, județene , regionale, de stat și federale, cum ar fi directori de buget municipal, administratori de resurse umane (HR), manageri de oraș , manageri de recensământ , de stat directori de sănătate și secretari de cabinet. Administratorii publici sunt angajați publici care lucrează în departamente și agenții publice, la toate nivelurile de guvernare[6]

În Statele Unite, angajații publici și academicieni precum Woodrow Wilson au promovat reforma serviciului public în anii 1880, mutând administrația publică în mediul academic[7].

Definițíi[modificare | modificare sursă]

În 1947, Paul H. Appleby a definit administrația publică drept „conducerea publică a afacerilor publice direct responsabilă de acțiunea executivă”. Într-o democrație, avem de-a face cu o astfel de conducere și acțiune executivă în termeni care respectă și contribuie la demnitatea, valoarea și potențialul cetățeanului[8].

Bazându-se pe tema democrației și renunțând la legătura cu puterea executivă, Patricia M. Shields afirmă că administrația publică „se ocupă de administrarea și implementarea produselor unei democrații vii”[9]. Termenul cheie „produs” se referă la „acele articole care sunt construite sau produse”, cum ar fi închisorile, drumurile, legile, școlile și securitatea. „

Istoric[modificare | modificare sursă]

Antichitate până în secolul al XIX-lea

Datând din Antichitate, faraonii, regii și împărații au cerut pagini, trezorieri și colectori de taxe pentru a administra afacerile practice ale guvernului. Înainte de secolul al XIX-lea, personalul majorității administrațiilor publice era plin de nepotism, favoritism și patronaj politic, care era adesea denumit „ sistem de pradă ”. Administratorii publici au fost multă vreme „ochii și urechile” guvernanților. În epoca medievală, abilitățile de a citi și de a scrie, de a adăuga și de a scădea erau la fel de dominate de elita educată ca și angajarea publică. În consecință, nevoia de funcționari publici experți a căror abilitate de a citi și scrie a stat la baza dezvoltării expertizei în activități atât de necesare, cum ar fi evidența juridică, plata și hrănirea armatelor și perceperea taxelor.Pe măsură ce epoca imperialistă europeană a progresat și puterile militare și-au extins controlul asupra altor continente și oameni, nevoia unei administrații publice sofisticate a crescut.

România[modificare | modificare sursă]

Legislația românească precizează faptul că administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit[10].

Domeniul academic[modificare | modificare sursă]

Programele universitare care pregătesc studenții pentru cariere în administrația publică oferă de obicei diploma de master în administrație publică(MPA), deși în unele universități se acordă un master în administrație publică. În Statele Unite, domeniul academic al administrației publice se bazează în mare măsură pe științe politice și drept administrativ. Unele programe MPA includ cursuri de economie pentru a oferi studenților o cunoaștere a problemelor microeconomice(piețe, mecanisme de raționalizare etc.) și probleme macroeconomice(de exemplu, datoria națională). Savanți precum John A. Rohr scriu despre o istorie lungă în spatele legitimității constituționale a birocrației guvernamentale. În Europa (în special în Marea Britanie și Germania), divergența domeniului față de alte discipline poate fi urmărită până la programa universitară continentală din anii 1720. Formal, distincțiile academice oficiale au fost făcute în anii 1910, respectiv 1890. Obiectivele domeniului administrației publice sunt legate de valorile democratice de îmbunătățire a egalității, justiției, securității, eficienței și eficacității serviciilor publice într-un spațiu non-profit; administrarea afacerilor, pe de altă parte, este preocupată în primul rând de extinderea cotei de piață, generarea de venituri și obținerea de profit. Pentru un domeniu construit pe concepte( responsabilitate, guvernare, descentralizare și clientelă ), aceste concepte sunt adesea prost definite, iar tipologiile ignoră adesea anumite aspecte ale acestor concepte[11].

Universități[modificare | modificare sursă]

Multe entități studiază managementul public în special, în diferite țări, printre care:

  • În SUA, Societatea Americană pentru Administrație Publică
  • În Canada, Institutul de Administrație Publică
  • În Marea Britanie, Newcastle Business School, Warwick Business School, London School of Economics , University College London, proiectul de democrație locală din Regatul Unit și Londra Health Observatory.
  • În Olanda, Universitatea Erasmus Rotterdam
  • În Franța, Școala Națională de Administrație.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dubois, HFW & Fattore, G. (2009), „Definiții și tipologii în cercetarea administrației publice: cazul descentralizării”, Jurnalul Internațional de Administrație Publică, 32(8): 704–27.
  • Jeong Chun Hai @Ibrahim și Nor Fadzlina Nawi. (2007). Principiile administrației publice: o introducere. Kuala Lumpur: Karisma Publications. ISBN 978-983-195-253-5
  • Smith, Kevin B. și Licari, Michael J. (2006) Public Administration – Power and Politics in the Fourth Branch of Government , LA: Roxbury Pub. Co. ISBN 1-933220-04-X
  • White, Jay D. și Guy B. Adams. Cercetare în administrația publică: reflecții asupra teoriei și practicii. 1994.
  • Donald Menzel și Harvey White(eds) 2011. The State of Public Administration: Issues, Challenges and Opportunity. New York: ME Sharpe.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Random House Unabridged Dictionary”. Dictionary.infoplease.com. Accesat în . 
  2. ^ Handbook of Public Administration. Eds Jack Rabin, W. Bartley Hildreth, and Gerard J. Miller. 1989: Marcel Dekker, NY. p. iii
  3. ^ Robert and Janet Denhardt. Public Administration: An Action Orientation. 6th Ed. 2009: Thomson Wadsworth, Belmont CA
  4. ^ Jerome B. McKinney and Lawrence C. Howard. Public Administration: Balancing Power and Accountability. 2nd Ed. 1998: Praeger Publishing, Westport, CT. p. 62
  5. ^ UN Economic and Social Council. Committee of Experts on Public Administration. Definition of basic concepts and terminologies in governance and public administration. 2006
  6. ^ Public administration. (2010) In Encyclopædia Britannica. Retrieved August 18, 2010, from Encyclopædia Britannica Online.
  7. ^ Shafritz, J.M., A.C. Hyde. 2007. Classics of Public Administration. Wadsworth: Boston.
  8. ^ „Electronic Records and Document Management Systems: A New Tool for Enhancing the Public's Right to Access Government-Held Information?” (PDF). Accesat în . 
  9. ^ Shields, Patricia. 1998. "Pragmatism as a Philosophy of Science: A Tool for Public Administration" Research in Public Administration Vol. 4. pp. 195–225.
  10. ^ Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicată*) administrației publice locale, M. Of. nr. 123 din 20 februarie 2007, art. 2, alin.1
  11. ^ Dubois, Hans F. W.; Fattore, Giovanni (). „Definitions and Typologies in Public Administration Research: The Case of Decentralization”. International Journal of Public Administration. 32 (8): 704–27. doi:10.1080/01900690902908760. The field of public administration knows many concepts. By focusing on one such concept, this research shows how definitions can be deceptive... 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Administrație_publică&oldid=15462449