Poliția Română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți IGP.
Poliția Română
Stema
Stema
Prezentare generală
Fondată 1990
Competență România
Sediu Str. Mihai Vodă, nr. 6, sector 5, București, România
Șefii agenției Inspector General al Poliției Române,, Chestor de Poliție Bogdan Despescu
Agenție părinte Ministerul Afacerilor Interne
Site web
http://www.politiaromana.ro/

Poliția Română (Inspectoratul General al Poliției RomâneIGPR) este principala instituție pentru aplicare a legii din România - instituție specializată a statului care exercită atribuții privind prevenirea, descoperirea și cercetarea în condițiile legii a tuturor infracțiunilor. Ziua Poliției Române este sărbătorită pe data de 25 martie. Aceasta a fost desemnată prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002.

Polițistă în trafic

Poliția Română este condusă de un inspector general, având rang de secretar de stat.

Polițist în trafic

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul (crearea instituției agiei), continuă cu domnia lui Mihai Suțu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLIȚIE.

In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuțiile poliției sunt extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției, prin apariția instituției șefului poliției Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica polițienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliții” și "obișnuitei poliții”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

Începând cu Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînființează Poliția Română ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. Din 1990, Poliția Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturilor legitime ale cetățenilor, precum și a altor drepturi prevăzute în acte internaționale la care România este parte. Prin Legea nr. 40 din 11 martie 2015, pentru modificarea art.8 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2012, inspectorul general al Poliției Române are rang de secretar de stat.

Demilitarizarea poliției[modificare | modificare sursă]

Demilitarizarea poliției a fost cerută încă din 1998 de către unii politicieni[1]. Procesul a avut loc în anul 2002, fiind un lucru necesar pentru integrarea României în Uniunea Europeană[2][3]. În urma acestui proces, profesia de polițist a fost redefinită, ea intrând în nomenclatorul de meserii din România[2].

Poliția Română astăzi[modificare | modificare sursă]

Programul și politicile de reformă ale Ministerului Administrației și Internelor au în vedere alinierea Poliției Române la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca instituție civilă în folosul persoanei și comunității locale.

Structură[modificare | modificare sursă]

În conformitate cu Legea nr.360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului Poliția Română a fost structurată în două corpuri, a fost demilitarizată, iar gradele militare ale polițiștilor au fost echivalate cu grade profesionale.

  • Corpul ofițerilor de poliție (cuprinde agenți de poliție cu studii superioare):
Grad Însemn
Chestor-general de poliție ChestorGeneral.png
Chestor-șef de poliție ChestorSef.png
Chestor principal de poliție ChestorPrincipal.png
Chestor de poliție Chestor.png
Comisar-șef de poliție ComisarSef.png
Comisar de poliție Comisar.png
Subcomisar de poliție Subcomisar.png
Inspector principal de poliție InspectorPrincipal.png
Inspector de poliție Inspector.png
Subinspector de poliție Subinspector.png
  • Corpul agenților de poliție (cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă):
Grad Însemn
Agent-șef principal de poliție AgentSefPrincipal.png
Agent-șef de poliție AgentSef.png
Agent-șef adjunct de poliție AgentSefAdjunct.png
Agent principal de poliție AgentPrincipal.png
Agent de poliție Agent.png


În Art. 73 al acestei legi se specifică faptul că: La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, după cum urmează:

A. Ofițerii de poliție:

  • a) sublocotenent devine subinspector de poliție;
  • b) locotenent devine inspector de poliție;
  • c) căpitan devine inspector principal de poliție;
  • d) maior devine subcomisar de poliție;
  • e) locotenent-colonel devine comisar de poliție;
  • f) colonel devine comisar-șef de poliție;
  • g) general de brigadă devine chestor de poliție;
  • h) general-maior devine chestor principal de poliție;
  • i) general-locotenent devine chestor-șef de poliție;
  • j) general devine chestor general de poliție.

B. Agenții de poliție:

  • a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major devine agent de poliție;
  • b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție;
  • c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major devine agent șef adjunct de poliție;
  • d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant devine agent șef de poliție;
  • e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef devine agent-șef principal de poliție.

Structura organizatorică a Poliției Române este prevăzută cu 59.585 de funcții, dintre care, la sfârșitul anului 2015, erau ocupate 54.378; deficitul de personal fiind de 8,7%. Vârsta medie a personalului este de 39 an și 4 luni. În structura personalului sunt 14% femei și 1,25% minorități etnice.[4][5]

Departamente[modificare | modificare sursă]

Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) este o unitate specializată din structura Inspectoratului General al Poliției Române.[6] Direcția are în subordine 15 brigăzi (Brigada de Combatere a Criminalității Organizate — BCCO) și 27 servicii județene (Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate — SCCO) cu linii de muncă corespondente structurii centrale, corespunzătoare structurilor teritoriale ale DIICOT, DNA și DGA și investighează infracțiunile din competența acestor instituții.[7] În unele județe (cele în care există Curți de Apel) găsim brigăzi, în altele doar servicii. Ambele sunt în subordinea IGPR, însă colaborează cu DIICOT, DNA și DGA.

Direcția Operațiuni Speciale (DOS) este o unitate de suport informativ, tactic-operational și tehnico-operativ specializat ce deservește structurile din componența Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române și a Ministerului Public care solicită sprijinul de specialitate în instrumentarea unor cauze complexe în situații operative care necesită o acțiune urgentă sau prezintă grad ridicat de risc.[8][9][10] A fost înființată în anul 2010[11] și este una dintre instituțiile care pot pune în executare un mandat de supraveghere.[12] La nivel teritorial, DOS are în componență 14 servicii regionale, repartizate după principiul Curților de Apel și 26 de compartimente teritoriale în restul județelor țării.[8]

Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIIAS) este unitatea centrală a Poliției Române care gestionează activitatea cunoscută sub conceptul de intervenții și acțiuni speciale, activitate complexă prin natura amentințărilor la care este expusă.

Detașamentul de Intervenții și Acțiuni Speciale (DIAS) este o structură a Inspectoratului de Poliție Județean Constanța care are datoria de a interveni în situații de criză.[13] Rolul acestei forțe speciale este de a veni în sprijinul polițistilor când aceștia sunt depășiți de situație.[14] A fost înființată la începutul anilor 2000.[15] Structurile pirotehnice fac parte integrantă din forțele speciale de tipul DIAS-ului.[16]

Poliția Economică (Serviciul de Investigare a Fraudelor).

Critici[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2015, APADOR-CH a dat în judecată IGPR și MAI pe motiv că nu vor să facă publice informațiile privind procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziție corporală și de bagaje și conducere administrativă la secție.[17]

Conducerea[modificare | modificare sursă]

Mașini[modificare | modificare sursă]

Mașina de poliție originală este Dacia Logan. Poliția Română a primit recent un Seat Leon Cupra de 240 CP pentru patrularea pe Autostrada Soarelui,[34] cel mai puternic model de la Rutieră. Modelul oferit de Porsche România a fost dotat cu toate sistemele specifice mașinilor care patrulează pe drumurile publice, accelerează de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde și atinge o viteză maximă de 247 km/h.[34] Modelul are sistem de avertizare optică acustică Federal Signal.[34]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Politicienii cer demilitarizarea Politiei, 20/03/1998, ziaruldeiasi.ro, accesat la 13 mai 2011
  2. ^ a b Demilitarizarea politiei se desfasoara fara probleme, 21-01-2003, evenimentul.ro, accesat la 13 mai 2011
  3. ^ Demilitarizarea politiei reprezinta cel mai important eveniment al institutiei din ultimii 55 de ani, 26 August 2002, gds.ro, accesat la 13 mai 2011
  4. ^ http://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2016/02/Presentation111.pdf
  5. ^ https://www.politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/comunicate/evaluarea-activitatii-desfasurate-de-politia-romana-in-anul-2015
  6. ^ https://politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-de-combatere-a-criminalitatii-organizate
  7. ^ https://politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-de-combatere-a-criminalitatii-organizate/structura-organizatorica
  8. ^ a b https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-operatiuni-speciale
  9. ^ Direcția Operațiuni Speciale a început să primească dosare în care SRI făcea interceptări, primele cazuri, de la Parchetul CAB, 10 martie 2016, Jurnalul Național, accesat la 26 octombrie 2016
  10. ^ Stroe nu mai deființează Direcția de Operațiuni Speciale, 29 iunie 2013, RL Online, România liberă, accesat la 26 octombrie 2016
  11. ^ Poliția mai are o structură misterioasă, 16 noiembrie 2010, Satmareanul.net, accesat la 26 octombrie 2016
  12. ^ Decizia Curții Constituționale cu privire la interceptări – scoaterea SRI și DIPI în afara legii, 9 martie 2016, Radu-Bogdan Călin, Juridice.ro, accesat la 26 octombrie 2016
  13. ^ Luptatorii DIAS constanteni se “antreneaza” la... culesul cartofilor si porumbului, 29 septembrie 2004, Curierul Național, accesat la 26 octombrie 2016
  14. ^ Luptatorii DIAS se fac de ras - In loc de casti si veste antiglont, IGPR a tocat banii pe Mercedes de lux - Presa regionala 2007 - Replica de Constanța, 3 octombrie 2005, Liviu Cezar Didilescu, HotNews.ro, accesat la 26 octombrie 2016
  15. ^ SWAT de Romania: salariu ca la sectie si echipament de imprumut, 1 iunie 2009, Darius Martinescu, România liberă, accesat la 26 octombrie 2016
  16. ^ Luptatorii DIAS sunt si pirotehnisti, 20 februarie 2006, Nicoleta Mocanu, Ziua de Constanța, accesat la 26 octombrie 2016
  17. ^ Gratis! Poliția Română, obligată de instanță să publice procedurile de lucru în cazul legitimării, amprentării și conducerii la secție a cetățenilor, 15 septembrie 2016, Apador-Ch, Adevărul, accesat la 16 septembrie 2016
  18. ^ Voicu a devenit doctor cu girul universitarilor apropiați ai PSD, 25 martie 2010, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2014
  19. ^ Generalul Berechet, eliberat din functie, 23 iulie 2008, Ziare.com, accesat la 11 august 2012
  20. ^ Noul șef al Inspectoratului General al Poliției Române este Dumitru Sorescu, 27 noiembrie 2003, Amos News
  21. ^ a b A fost decapitata politia lui Nastase, 21 ianuarie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  22. ^ CV-urile noilor șefi ai Poliției române, Gelu Drăjneanu și Dumitru Sorescu, 27 noiembrie 2003, Amos News
  23. ^ Fatuloiu pleaca de la IGPR, 9 august 2007, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  24. ^ Seful Politiei Romane, pe "Pamantul fagaduintei", 10 august 2007, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  25. ^ Gheorghe Popa a devenit, oficial, inspector general al IGPR
  26. ^ Tariceanu l-a demis pe Gheorghe Popa din fruntea IGPR, 17 octombrie 2008, 9AM.ro, accesat la 11 august 2012
  27. ^ Petre Tobă, secretar general adjunct al MAI, 9 martie 2011, Georgeta Ghidovăț, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  28. ^ Igaș: Am cerut eliberarea din funcție a lui Fătuloiu și Tobă, în urma verificărilor de la Neamț. Liviu Popa și Ioan Dascălu, înlocuitorii celor doi, 23 noiembrie 2010, Mediafax, accesat la 11 august 2012
  29. ^ Cine este șeful Poliției Române? Chestorul Liviu Popa a ultragiat o procuroare și a pălmuit un polițist, 2 mai 2012, Adriana Oprea-Popescu, Jurnalul Național, accesat la 11 august 2012
  30. ^ Șeful POLIȚIEI ROMÂNE a fost demis de ministrul de Interne Ioan Rus. Cine îi ia locul lui Liviu Popa, 15 mai 2012, Andrei Luca Popescu, Gândul, accesat la 11 august 2012
  31. ^ Petre Tobă revine la șefia Poliției Române, 15 mai 2012, Jurnalul Național, accesat la 11 august 2012
  32. ^ Primul șef al Poliției care nu a fost milițian!, 23 mai 2012, Simona Ionescu, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  33. ^ SCHMIBĂRI la vârful MAI. Ilie Botoș a fost ELIBERAT DIN FUNCȚIE. Noul șef al Poliției Române este chestorul Bogdan Despescu, 10 decembrie 2015, Petrisor Cana, Evenimentul zilei, accesat la 29 octombrie 2016
  34. ^ a b c Poliția Română are un Seat Leon Cupra”, Promotor.ro, 6 mai 2009, http://www.promotor.ro/masini-noi/news/politia-romana-are-un-seat-leon-cupra-4300561, accesat la 1 octombrie 2015 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Istoria Poliției Române de la origini până în 1949, Lazăr Cârjan, Editura Vestala, 2000
  • Din istoria Poliției Române, Florin Șinca, Tipografia RCR Print, București, 2006

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Poliția Română