Caniculă

Harta Europei cu regiunile de caniculă din 2003

Canicula este un fenomen meteorologic de dogoare, dogoreală, fierbințeală, înăbușeală, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpușeală, care apare tot mai frecvent în procesul de încălzire globală. În Europa este perioada în care steaua Sirius răsare și apune o dată cu soarele (22 iulie – 23 august). Canicula se manifestă printr-o căldură dogoritoare specifică zilelor calde de vară, arșiță, zăpușeală, năduf.

Datorită carateristicilor climaterice specifice fiecărei regiuni geografice, este imposibil de formulat o definiție universal valabilă a caniculei. În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35 °C în cursul zilei și se situează în jurul a 20 °C sau peste acest prag, noaptea.^[1]

Temperaturile cele mai ridicate de pe glob sunt atinse în zonele de climă caldă de la tropice, în regiunile de deșert.

Anii de caniculă, cu secetă de durată din 2003 au compromis în Europa culturile agricole. În perioadele de zăpușeală crește mortalitatea persoanelor cu boli cardiace, sau pulmonare. În aceste perioade se recomandă evitarea eforturilor fizice, consumare în cantitate mare a lichidelor izotonice ca de exemplu apa minerală.

Fenomenul Blow-Up[modificare | modificare sursă]

În perioada de caniculă poate să apară fenomenul Blow-Up, acesta fiind generat prin supra-încălzirea asfaltului, când se creează o diferență de temperatură dintre straturile de asfalt și beton. Această diferență de temperatură generează dilatarea rapidă a stratului superior de asfalt, care duce la fisuri și la ridicarea cu mai mulți centimetri a stratului superior. Această denivelare a drumului duce la accidente rutiere: astfel în iunie 2013, din acest motiv în Bavaria a murit un motociclist.^[2]