Lingvistică

Lingvistică

Lingvistică teoretică

Fonetică

Fonologie

Lexic

Gramatică

Morfologie

Sintaxă

Sintaxa propoziției

Sintaxa frazei

Semantică

Semantică lexicală

Pragmatică

Ortografie

Stilistică

Lingvistică aplicată

Sociolingvistică

Lingvistică computațională

Lingvistică cognitivă

Lingvistică istorică

Lingvistică comparativă

Etimologie

Lingviști

Lingvistica este știința care studiază limba și legile ei. Un lingvist este o persoană care se angajează în acest studiu.

Etimologie

Termenul românesc lingvistică este împrumutat din franceză linguistique, care la rândul său a fost împrumutat din limba germană. Termenul german este un derivat al cuvântului din latină lingua.

Istoricul lingvisticii

Primele reflecții lingvistice apar la hinduși acum peste 2500 de ani. Cel mai important gramatician hindus este Pāṇini, care a scris în sanscrită o lucrare de o complexitate și finețe algebrică, cu numele Aștadhyayii („Cele opt cărți”), operă lăudată în prezent până și de NASA. Acest gramatician al secolului V sau IV î.Hr. enumeră încă 68 de gramaticieni indieni care l-au precedat, ceea ce arată că a existat o îndelungată tradiție orală a gramaticii hinduse înainte de secolele IV-V î.Hr. Pe lângă multe altele, Pāṇini numește cele cinci categorii de sunete după felul lor (velare, palatale, retroflexe, dentale, labiale) și împarte fonemele limbii sanscrite după aceste categorii. Prin aceasta, el a precedat cu 2000 de ani lingvistica modernă, care a ajuns la aceleași rezultate în parte datorită descoperirii limbii sanscrite.

Curente lingvistice

• Curentul comparatist (Franz Bopp, Jacob Grimm, Rasmus Christian Rask, Wilhelm von Humboldt etc.)
• Curentul naturalist (August Schleicher, Max Müller, Alexandru Lambrior)
• Curentul psihologist (Heymann Steinthal, Aleksandr Potebnya)
• Curentul neogramatic (Karl Brugmann, Hermann Osthoff, Hermann Paul)
• Curentul idealist (Hugo Schuchardt, Karl Vossler)
• Curentul neolingvistic (Matteo Bartoli, Giulio Bertoni)
• Curentul sociologic (funcțional) (Ferdinand de Saussure, Charles Bally, Albert Sechehaye, Henri Frei)
• Curentul structuralist (Antoine Meillet, Roman Jakobson, Jan Niecisław Baudouin de Courtenay, Louis Hjelmslev, Emanuel Vasiliu)
• Curentul etnolingvistic (Edward Sapir)
• Curentul semanticist (Rudolf Carnap, Chase Stuart)
• Curentul latinist (curent în lingvistica română: Timotei Cipariu, Aron Pumnul, George Bariț, August Treboniu Laurian, Ion C. Massim)
• Curentul istorico-popular (curent în lingvistica română: Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Nicolae Bălcescu)

Bibliografie

• Ferdinand de Saussure, Cours de linguistique générale, (1916), reeditare, 1995 Payot. ISBN 978-2-228-88942-1.
• Georges Mounin, Istoria lingvisticii, Ed. Paideia, Seria ISTORII, 1999, 368 pagini. ISBN 973-9368-59-x
• André Martinet, Éléments de linguistique générale, 4^e édition, Armand Colin, 1996. ISBN 978-2-200-26573-1.
• Noam Chomsky, (1972). Studies on Semantics in Generative Grammar; (1975) Questions de sémantique, Paris, Seuil;
• Alexandru Graur (coord.), Introducere în lingvistică, Ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Științifică, București, 1972.
• Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, Ed. Albatros, 1980
• Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
• Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7

Vezi și

• Listă de lingviști
• Noam Chomsky
• Limbi
• Familii de limbi
• Alfabete vechi
• Limbă
• Lexicologie
• Lexicografie
• Omonim
• Omograf
• Argou
• Jargon