Glosar de sociologie
Sari la navigare
Sari la căutare
Acest glosar conține termeni din sociologie și antropologie.
A[modificare | modificare sursă]
- abandon istoric - desolidarizarea unei populații față de istoria dominatoare, ceea ce contravine intereselor proprii.
- acceptanță - fază a unui dialog sau a unei relații interpersonale, realizată pe baza încrederii, afinității ori a consensului de idei; accepție, sens.
- accident - eveniment fortuit cu consecințe neplăcute pe plan fizic, mental sau material.
- accivilizație - proces de schimb inegal, cu adaptare unilaterală sau reciprocă între două forme de civilizație, deosebite prin conținut și formă, care au intrat în contact.
- acomodare socială - modificare a relațiilor dintre (grupuri de) persoane care are loc (conștient) în scopul reducerii stărilor de încordare sau conflictuale.
- activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale, morale etc. făcute în vederea unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire
- acționalism - grup de concepții sociologice, a căror trăsătură comună o constituie promovarea principiului acțiunii sociale ca punct de plecare al oricărei cercetări sociologice.
- acțiune - proces, delimitat în timp, individual sau colectiv, de realizare a unui obiectiv suficient de clar formulat la nivelul conștiinței autorului.
- acțiune colectivă - tip de acțiune socială rezultat dintr-un număr nedeterminat de acțiuni individuale.
- acțiune socială - o activitate umană cu efecte semnificative în cadrul vieții sociale.
- acultural - care nu are noțiunea de cultură; neafectat de cultură.
- aculturație:
- - complex de transformări care au loc în planul culturii materiale și spirituale (privind modalitatea de a munci și a gândi, de a se comporta și de a judeca etc.) a unei populații mai mici, ca urmare a contactului cu o altă populație aflată pe o treaptă superioară de dezvoltare;
- - adaptare a unui individ (sau a unui grup) la un nou mediu sociocultural.
- acumulare culturală - proces de creștere culturală, prin care se adaugă trăsături culturale sau elemente noi, datorită invenției, descoperirii sau împrumutului.
- adolescență - perioadă din viața omului cuprinsă între vârsta pubertății (11-12 ani) și cea adultă (18-20 de ani), marcată de transformări corporale (în special sexuale) și psihologice, datorită faptului că sistemul neurovegetativ și cel endocrin ajung în faza lor finală de dezvoltare.
- adopție - actul prin care cineva devine părintele legal al unui copil care nu este propriul său descendent natural; sinonim: înfiere.
- ageism - stereotipismul și discriminarea împotriva indivizilor și grupurilor de oameni în vârstă.
- ancheta utilizării timpului - măsurarea utilizării timpului, în special în raport cu munca plătită și neplătită, cu activitățile comerciale și necomerciale, cu timpul liber și personal.
- androcentrism - ideologie care consideră masculinul și experiențele masculine ca normă pentru comportamentul și realizările umane.
- antropofagie - folosire a cărnii omenești ca hrană; sinonim: canibalism.
B[modificare | modificare sursă]
- baby-sitter - persoană angajată pentru a îngriji, a supraveghea copiii în timpul în care părinții nu sunt acasă.
- barbarie:
- - stare rudimentară de dezvoltare socială și culturală în care se află un popor, un grup de oameni, un om; (înv.) barbarism; sălbăticie;
- - concepție, atitudine, comportare etc. care arată lipsă de respect, dispreț, ură față de cultură și civilizație; faptă care rezultă dintr-o asemenea concepție.
- barieră socială - ceea ce face dificil sau imposibil accesul dintr-o grupare socială ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară.
- bashing - formă de eliberare emoțională sub formă de lovire sau de denigrare a unei persoane sau a unui obiect și care se desfășoară în public sau pe o rețea socială virtuală.
- băiat- copil de sex bărbătesc.
- bărbat - persoană adultă de sex masculin.
- bebeluș - vezi sugar.
- beotism - lipsă de gust, de preocupări intelectuale; vulgaritate, bădărănie.
- biculturalism - coexistență a două culturi naționale, implicând contactul a două limbi în aceeași țară.
- bifamilial - care aparține la două familii (de exemplu locuința).
- biosociologie - teorie potrivit căreia factorul biologic, redus la noțiunea de rasă, este determinant în dezvoltarea socială.
- boomer - generație de oameni născuți între anii 1946 și 1964 și care se află după silent generation și înaintea generației X.
- bunăstare socială - prosperitate a societății sau a comunității în ansamblul ei.
C[modificare | modificare sursă]
- cabal - grupare secretă care promovează anumite interese într-o comunitate sau într-un stat.
- calitatea vieții - nivelul de bunăstare materială și mentală a cetățenilor din societatea modernă, care poate fi asigurată prin respectarea unor standarde în ceea ce privește condițiile economice, de muncă, de ambient, relațiile sociale și prevenirea bolilor fizice și psihice.
- canibalism - vezi antropofagie.
- caracter - ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale.
- caracterologie - disciplină care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării caracterelor.
- carieră:
- carierism - tendință a unei persoane de a avansa pe scara profesională, socială sau politică prin orice mijloace.
- caritate - atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva; filantropie.
- casnică - femeie care se ocupă numai de gospodărie, nefiind salariată; gospodină.
- casă de copii - vezi orfelinat.
- casă de cultură - instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etc.
- castă:
- - fiecare dintre grupurile sociale închise și strict delimitate de altele prin origine comună, prin profesie, privilegii etc, în care este împărțită societatea în unele țări orientale (India, Egipt etc);
- - grup social închis care își păstrează cu strictețe privilegiile și interesele; clan , tagmă.
- categorie socială:
- - pătură socială care, împreună cu clasele sociale, formează structura socială a unui stat;
- - grup de persoane care au caracteristici comune de natură demografică (vârstă, sex), profesională etc.
- ceartă - schimb de cuvinte dure între două sau mai multe persoane.
- ceată - grup (neorganizat) de oameni, adunați de obicei în vederea unui scop comun.
- centralizare - metodă de coordonare unitară a activității politice și administrative a unei țări, al cărei conținut și a cărei formă sînt legate de natura sistemului social.
- centru de plasament - instituție subordonată Autorității Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și au rolul de aplicarea politicilor și strategiilor guvernamentale de asistență socială în vederea prevenirii și combaterii marginalizării sociale și a sărăciei.
- cerc:
- ceremonial - totalitatea regulilor după care se desfășoară o ceremonie; formalitate de oficiere a unui act solemn.
- ceremonie:
- - ansamblu de reguli și forme protocolare practicate la solemnități; vezi și maestru de ceremonie;
- - manifestație în cinstea unei persoane; primire solemnă;
- - totalitatea formelor de politețe, marcate de solemnitate, folosite în relațiile dintre membrii societății.
- cinism - atitudine sfidătoare, de dispreț față de conveniențe și față de morală; lipsă de credință sau speranță în umanitate.
- clasă socială - ansamblu de persoane grupate după criterii economice, istorice și sociologice.
- clică - grup de oameni legați prin interese mărunte și meschine și care acționează împotriva colectivității.
- club - asociație menită să creeze membrilor săi condiții pentru desfășurarea unei anumite activități (culturale, sportive etc.) în timpul liber.
- cod:
- - ansamblu de reguli privind comportarea cuiva;
- - sistem de semne sau de semnale convenționale care servește la transmiterea unui mesaj, a unei comunicări.
- comportament gregar - modul în care indivizii dintr-un determinat grup, pot acționa împreună, fără o direcție planificată.
- consolidarea ideilor într-o comunitate - fenomen social, în care un concept sau o idee sunt afirmate în mod repetat într-o comunitate, indiferent dacă în sprijinul acelei idei au fost prezentate suficiente dovezi empirice sau nu.
D[modificare | modificare sursă]
- demnitate - capacitate de a impune respect, autoritate morală, prestigiu.
- drepturi colective - drepturi deținute de un grup, și nu individual de membrii grupului.
- drepturi individuale - drepturile deținute de persoane individuale; chiar dacă acestea sunt de diferențiate pe grupuri.
E[modificare | modificare sursă]
- efect de bumerang - (în teoria comunicației și a relațiilor umane; și efect de bumerang) efect invers celui scontat; situație cînd un act de ostilitate, un argument se întoarce împotriva autorului său.
- etnocentrism - termen care descrie tendința de a judeca o altă cultură în raport cu propria cultură și a considera valorile celei din urmă drept superioare - în special cu privire la limbaj, comportament, obiceiuri și religie.
- exogamie - căsătorie între parteneri care nu aparțin aceluiași grup social (vezi și endogamie).
F[modificare | modificare sursă]
- familie - formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, care constă din soț, soție și descendenții lor.
- feminism - mișcare socială care susține egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în toate domenile de activitate.
- filantropie - acțiune de binefacere întreprinsă în folosul oamenilor săraci sau defavorizați.
- flapper - generație de tinere femei din anii 1920, care purtau fuste scurte, își tundeau părul bob, ascultau muzică jazz și manifestau dispreț față de normele sociale.
- flashmob - adunare foarte scurtă într-un loc public, participanții efectuând o anumită acțiune neobișnuită pentru o durată scurtă de timp (de obicei câteva minute), după care grupul se împrăștie.
- fond - totalitatea trăsăturilor esențiale ale caracterului unei persoane (sub aspectul lor pozitiv).
G[modificare | modificare sursă]
- generația beat - mișcare socială a tinerilor din SUA, în anii 1950, consecință a deziluziei provocate de tensiunile politice internaționale, care s-a manifestat printr-o reacție împotriva valorilor tradiționale și a modului de trai din societatea modernă industrializată, printr-o atitudine de respingere a convențiilor sociale, prin îmbrăcăminte extravagantă și consum de droguri.
- generație:
H[modificare | modificare sursă]
I[modificare | modificare sursă]
- identitate națională - ansamblul particularităților comune care stau la baza coeziunii sau solidarității unui grup de persoane în jurul ideii de națiune.
- imagologie - ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care popoarele sau clasele sociale le au despre ele însele și despre alte popoare.
- infrastructură - structura, și componentele sau elementele de bază necesare pentru funcționarea unei societăți umane (legi, rețele de circulație și comunicație, oficii de muncă, școli etc.).
- intersecționalitate - studiul de identități sociale, care analizează modul în care interacționează diferite categorii biologice, sociale și culturale.
- intimitate - capacitatea unui individ sau a unui grup de a se izola sau de a izola informația despre ei înșiși, exprimându-se astfel selectiv.
- intruziune - acțiunea de a se introduce fără drept într-o societate, într-o funcție etc.
Î[modificare | modificare sursă]
- înfiere - vezi adopție.
- îngrijirea copilului - asigurarea de servicii publice, private, individuale sau colective prin care se satisfac nevoile părinților și ale copiilor.
J[modificare | modificare sursă]
K[modificare | modificare sursă]
L[modificare | modificare sursă]
- linie ascendentă - linie genealogică ce suie de la fiu la părinți etc.
M[modificare | modificare sursă]
- maestru de ceremonie (sau de ceremonii) - persoană desemnată să dirijeze desfășurarea unei solemnități conform protocolului;
- mainstream - vezi trend majoritar.
- matriarhat - perioadă din Comuna primitivă, caracterizată prin stabilirea descendenței în linie maternă și prin faptul că femeia avea rolul predominant în viața economică și socială.
- moravuri - ansamblu de obiceiuri și practici ce caracterizează un individ sau o societate.
- morfologie socială - (termen creat de Émile Durkheim) partea a sociologiei care studiază "substratul" material, adică volumul și densitatea diferitelor grupuri ce constituie o colectivitate dată.
N[modificare | modificare sursă]
- nesiguranță - starea în care ajunge o persoană când își pierde încrederea în sine ori în entitatea care face obiectul credinței acesteia.
- norme - reguli sau modele de conduită proprii unui grup sau unei societăți date și a căror nerespectare antrenează sancțiuni.
O[modificare | modificare sursă]
- obiceiuri - reguli nescrise pe care o persoană trebuie să le respecte.
- om al străzii - persoană defavorizată, exclusă de la serviciile publice sociale și medicale (ajutor social, cantină socială, sistemul asigurărilor de sănătate etc.).
- om de cultură - persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice.
- opinie publică - fenomen de natură psiho-socială, care exprimă aprecierile, opțiunile grupurilor sociale în raport cu fapte, evenimente din viața politică, socială etc.
- orfelinat - așezământ, instituție de ocrotire socială pentru creșterea copiilor orfani; altă denumire: casă de copii.
P[modificare | modificare sursă]
- părinte singur - persoană care locuiește fără partener(ă) și care are răspunderea îngrijirii zilnice a unuia sau a mai multor copii dependenți
- piramida vârstelor - diagramă prin care se reprezintă, simetric pentru cele două sexe, numărul de locuitori, pe grupe de vârstă de la 0 la peste 90 de ani, iar pe scara orizontală numărul de persoane din fiecare grupă.
- plafon de sticlă - termen utilizat pentru a reprezenta o barieră invizibilă ce împiedică un anumită categorie socială (de obicei minorități) de a depăși un anumit nivel într-o ierarhie.
- pluralism - doctrină care consideră că pentru felul în care societatea și fenomenele sociale se prezintă la un moment dat, există nu o singură cauză (monism), nici două cauze (dualism), ci o multitudine de cauze.
- polemologie - ramură a sociologiei care studiază cauzele și consecințele sociale ale războiului și păcii în calitatea lor de fapte sociale, de proprietăți ale sistemelor sociale.
- poziție:
- - condiție, situație, stare în care se găsește cineva;
- - situație (înaltă) pe care o are cineva în viața publică; rang, treaptă.
R[modificare | modificare sursă]
- revoluție socială - acțiune socială de transformare radicală, calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară.
- rol de gen - ansamblul atitudinilor și comportamentelor dominante pe care societatea le asociază cu fiecare sex.
S[modificare | modificare sursă]
- servicii sociale - ansamblul de măsuri guvernamentale, destinate susținerii indivizilor sau grupurilor cu probleme economice sau sociale.
- serviciu public de asistență socială (SPAS) - instituție subordonată primăriei care desfăoară activități legate de persoane în vârstă, fără adăpost, mame cu minori aflate în dificultate, copii care sunt supuși riscului de abandon etc.
- socializare de gen - componentă a procesului general de socializare și de manifestare a identității de gen, prin care se învață, se asimilează și se transmit normele de gen considerate potrivite din punct de vedere social și cultural.
- societate de binefacere - asociație care are ca scop ajutorarea celor aflați în nevoie.
- societate tradițională - societate care se bazează pe tradițiile de natură culturală, lingvistică, socială, economică și religioasă ale membrilor, în opoziție cu societatea industrială.
- sociologia genului - ramură a sociologiei care analizează dinamica de gen.
- SPAS - vezi serviciu public de asistență socială.
- spirit de contradicție - tendință a unor oameni de a contrazice pe ceilalți.
- stereotip de gen - idei preconcepute potrivit cărora femeile și bărbații au caracteristici și roluri determinate și limitate în funcție de gen.
- stratificare de gen - proces social prin care diferențele între femei și bărbați, între feminitate și masculinitate sunt sistematic ierarhizate și evaluate.
- structură - mod de organizare a societății din punct de vedere economic, social, politic și cultural; orânduire.
- studii de gen - domeniu de studiu interdisciplinar orientat spre identitatea de gen și reprezentarea gender ca și categorii centrale de analiză.
- sugar - copil în primele luni de viață; sinonim: bebeluș.
Ș[modificare | modificare sursă]
- șovinism masculin - concepție misogină care susține superioritatea oricărui bărbat asupra oricărei femei, doar pe baza apartenenței la un sex.
T[modificare | modificare sursă]
- teledon - colectare de fonduri difuzată la televizor, pentru acțiuni caritabile, politică sau altă cauză nobilă.
- teoria violenței - teorie sociologică potrivit căreia inegalitatea socială își are geneza în folosirea, pe o anumită treaptă a dezvoltării, a violenței de către unii oameni împotriva altora.
- Tezaur Uman Viu - titlul onorific acordat unor persoane de către Ministerul Culturii din România pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
- trend majoritar - aliniere a majorității unui grup de oameni sau a unor întregi societăți umane la modele de comportament, de valori, de stil comune majorității acestora; sinonim în engleză: mainstream.
U[modificare | modificare sursă]
V[modificare | modificare sursă]
Y[modificare | modificare sursă]
- YOLO - acronim de la You only live once (Trăiești doar o dată) ce reprezintă modul de viață și cultură a unor grupuri de tineri, inventat de către cântărețul american Drake.
Z[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ro Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați : Glosar de termeni
- en Sociology 101: Introduction to Sociology
- en SparkNotes.com
- en American Sociological Association
- en Academic.Triton.edu
Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.