Robert Oppenheimer
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 J. Robert Oppenheimer, "părintele bombei atomice" |
|
| Născut | 22 aprilie 1904 New York, SUA |
|---|---|
| Decedat | 18 februarie 1967 Princeton, New Jersey, SUA, la vârsta de 62 de ani |
| Rezidenţă | SUA |
| Naţionalitate |  American |
| Domeniu | Analiză matematică Geometrie diferenţială |
| Instituţie | Proiectul Manhattan Universitatea Berkeley, California Institutul pentru Studii Avansate |
| Alma Mater | Universitatea Harvard Universitatea Cambridge Universitatea Göttingen |
| Cunoscut pentru | dezvoltarea bombei nucleare |
J. Robert Oppenheimer[1] (22 aprilie 1904 – 18 februarie 1967) a fost un fizician teoretician american, cunoscut pentru rolul său ca director al Proiectului Manhattan, efortul din timpul celui de-al doilea război mondial de a dezvolta primele arme nucleare, la laboratorul secret din Los Alamos în New Mexico. Cunoscut ca "părintele bombei atomice," Oppenheimer a fost şocat de puterea criminală a bombei după ce aceasta a fost folosită pentru a distruge oraşele japoneze Hiroshima şi Nagasaki. Citând din Bhagavad Gita, el a spus: "Dacă lumina a o mie de soriar exploda odată pe cer, ar fi ca frumuseţea celui puternic. Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor."
După război, Oppenheimer a fost consilier şef al nou-createi Comisii de Energie Atomică a Statelor Unite şi s-a folosit de poziţia sa pentru a face lobby pentru controlul internaţional al armelor nucleare şi pentru a evita o cursă de înarmare nucleară cu Uniunea Sovietică. După ce a produs furia multor politicieni şi oameni de ştiinţă cu opiniile sale politice în timpul Groazei Roşii, i s-a revocat dreptul de acces la informaţii într-o audiere foarte mediatizată şi politizată în 1954. Deşi privat de influenţa politică directă, Oppenheimer a continuat să ţină cursuri, să scrie, şi să lucreze în domeniul fizicii. Un deceniu mai târziu, preşedintele John F. Kennedy i-a acordat Premiul Enrico Fermi ca gest de reabilitare politică.
Ca om de ştiinţă, Oppenheimer s-a remarcat ca fiind principalul fondator al şcolii americane de fizică teoretică pe vremea când lucra la Universitatea Berkeley, California. La Institutul pentru Studii Avansate, a deţinut fosta poziţie a lui Einstein de profesor senior de fizică teoretică. Printre importantele realizări ale lui Oppenheimer se numără aproximarea Born-Oppenheimer, şi lucrările privind teoria electron-pozitron, procesul Oppenheimer-Phillips, tunelarea cuantică, mecanică cuantică relativistă, găuri negre, şi raze cosmice.
[modifică] Note
- ^ Semnificaţia literei "J" din J. Robert Oppenheimer a fost adesea o sursă de confuzie. Istoricii Alice Kimball Smith şi Charles Weiner însumează opiniile istoricilor, în volumul lor Robert Oppenheimer: Letters and recollections (Harvard University Press: Cambridge, 1980), la pagina 1: "Dacă litera 'J' din prenumele lui Robert înseamnă Julius sau, cum a spus Robert însuşi odată, 'nimic' nu vom şti poate niciodată. Fratele său Frank spune că 'J' era simbolic, un gest în direcţia păstrării tradiţiei numirii primului născut după tată şi în acelaşi timp un semnal că părinţii lui nu au vrut ca Robert să fie un 'junior.'" În lucrarea lui Peter Goodchild J. Robert Oppenheimer: Shatterer of Worlds (Houghton Mifflin: Boston, 1981), se spune că tatăl lui Robert, Julius, a adăugat iniţiala pentru a da numelui lui Robert o distincţie în plus, dar cartea lui Goodchild nu are note de subsol şi deci sursa aserţiunii sale este neclară. Afirmaţia lui Robert cum că J. nu înseamnă "nimic" este luată dintr-un interviu autobiografic acordat lui Thomas S. Kuhn pe 18 noiembrie 1963, aflat acum în Arhiva Istoriei Fizicii Cuantice. Investigându-l pe Oppenheimer în anii 1930 şi 1940, chiar cei de la FBI s-au mirat de acest "J," hotărând în mod eronat că probabil înseamnă Julius sau, în mod ciudat, Jerome. Pe de altă parte, pe certificatul de naştere al lui Oppenheimer scrie "Julius Robert Oppenheimer," conform unor biografii recente.
