Ernest Rutherford
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ernest Rutherford (n. 30 august 1871, Nelson, Noua Zeelandă — d. 19 octombrie 1937) a fost un fizician şi chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908. Este considerat "părintele" fizicii nucleare.
Cuprins |
[modifică] Biografie
[modifică] Copilăria
S-a născut în anul 1871 la Spring Grove (azi Brightwater), în apropiere de Nelson, Noua Zeelandă. Tatăl său, James Rutherford, era un fermier emigrant din Scoţia, iar mama sa, Martha, născută Thompson, era originară din Anglia. La înregistrarea[1] naşterii, numele i-a fost ortografiat greşit ca Earnest[2] Rutherford.
[modifică] Studii
A studiat la Havelock School şi apoi la Nelson College, şi a câştigat o bursă de studii la Colegiul Canterbury al Universităţii din Noua Zeelandă, unde a devenit, printre altele, şi preşedinte al societăţii de dezbateri. În 1895, după absolvire şi doi ani de cercetare în domeniul tehnologiei electrice, Rutherford pleacă în Anglia pentru a urma studii postuniversitare la Laboratorul Cavendish al Universităţii Cambridge (1895–1898). A stabilit în scurt timp un recordul mondial de distanţă la care se pot detecta undele electromagnetice. Studiind radioactivitatea, a introdus în fizică termenii de radiaţie alfa şi radiaţie beta, pentru a descrie cele două tipuri distincte de radiaţii emise de toriu şi uraniu.
[modifică] Activitatea ştiinţifică
Rutherford a efectuat lucrări de o excepţională importanţă în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare. Experimentele sale se caracterizează printr-o extraordinară fineţe şi ingeniozitate, iar analizarea faptelor experimentale denotă o profundă înţelegere a fizicii. În anul 1908 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Chimie pentru lucrările sale despre structura atomului.
A efectuat cercetări asupra structurii atomului, demonstrând experimental că atomul nu este indivizibil, şi a formulat, în 1911, ideea modelului planetar al atomului. A cercetat natura transformărilor radioactive, dezintegrarea nucleului de azot cu particule alfa. A publicat tratate asupra radioactivităţii. Savantul a presupus, de asemenea, că atomii substanţei radioactive se dezintegrează în mod spontan şi continuu.
[modifică] Activitatea didactică
Lordul Rutherford a fost profesor la universităţile din Montreal, Manchester şi Cambridge. În anul 1907, după ce profesase la Universitatea Mc Gill din Montreal, Canada, Rutherford a acceptat un post la Universitatea din Manchester. În 1919 i-a succedat lui J.J. Thomson la catedra Cavendish de la Universitatea Cambridge. Mulţi savanţi de renume i-au fost studenţi. Printre aceştia se numără nu mai puţin de 9 laureaţi Nobel.
A decedat pe neaşteptate în anul 1937, în urma unei operaţii de hernie. A fost înmormântat la Londra, în Catedrala Westminster, alături de J.J. Thomson.
[modifică] Vezi şi
- Atom
- Modelul atomic Thomson
- Modelul atomic Rutherford
- Modelul atomic Bohr
- Radiaţie alfa
- Radiaţie beta
[modifică] Note
- ^ John Campbell: Rutherford, Ernest 1871 - 1937, Dictionary of New Zealand Biography, actualizat la 22 iunie 2007
- ^ Cuvântul englez earnest are semnificaţia de serios, onorabil, care nu glumeşte.
[modifică] Legături externe
- en The Rutherford Museum
- en Rutherford Scientist Supreme
- en Ernest Rutherford
- en alsos.wlu.edu Bibliography for Ernest Rutherford
| Predecesor: Eduard Buchner |
Premiul Nobel pentru chimie 1908 |
Succesor: Wilhelm Ostwald |
