George Gamow

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
George Gamow
GamovGA 1930.jpg
Născut 4 martie 1904(1904-03-04)
Odessa
Decedat 19 august 1968 (64 de ani)
Boulder, Colorado,
Naționalitate rus
Domeniu Fizician

George Gamow (în rusă:Георгий Антонович Гамов/ Gheorghi Antonovici Gamov) (n. 4 martie 1904, Odessa, Imperiul Rus – d. 20 august 1968, Boulder, Colorado, SUA) a fost un fizician și astrofizician american de origine rusă.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 4 martie 1904 la Odessa, în Imperiul Rus, (azi pe teritoriul Ucrainei) într-o familie rusă. A absolvit Universitatea din Leningrad în anul 1926, iar între anii 1931 și 1933 lucrează la Institutul fizico-tehnic din același oraș. După o deplasare în străinătate (în Belgia) nu a mai revenit în URSS. Începând din anul 1934 este profesor la Universitatea George Washington din SUA. Din anul 1956 a fost profesor al Universității din Colorado (Boulder).

Creația științifică[modificare | modificare sursă]

Lucrările lui Gamow se referă la mecanica cuantică, fizica atomică și nucleară, astrofizică, cosmologie, gravitație și istoria fizicii. În anul 1928 a aplicat mecanica cuantică pentru a explica procesul de dezintegrare α a nucleului atomic. Gamow este unul dintre autorii ideii de efect tunel în mecanica cuantică. Independent de Gamow aceste probleme au fost examinate și elaborate și de R. Gurney și E. Condon. În anul 1936, în colaborare cu Edward Teller, a stabilit regulile de selecție în dezintegrarea β. O mare parte din lucrările lui Gamow se referă la cosmologie și astrofizică. În tinerețe, în colaborare cu Landau și Ivanenko a examinat modelul Universului în ansamblu și trecerea-limită între teoriile clasice și cuantice. A aplicat pe larg fizica nucleară la explicarea proceselor din nucleele stelare. În anul 1942 a sugerat un model al învelișului unui gigant roșu, iar mai târziu a studiat rolul neutrinilor la exploziile novelor și supernovelor. În anii 1946–1948 a elaborat teoria formării elementelor chimice prin procesul de captare consecutivă de neutroni, iar mai târziu și modelul "Universului fierbinte", în care un loc îi revine radiației de fond, estimînd temperatura acesteia cu o eroare de 2 ori (1956) (6 K în loc de 3 K). Acest model a fost confirmat în anul 1965 prin descoperirea radiației de fond de către radiofizicienii americani Arno Penzias și Robert Wilson. A sugerat deasemenea un model al colapsului gravitațional. A formulat deasemenea problema codului genetic.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Alcătuirea nucleului atomic și radioactivitatea, Moscova-Leningrad, 1932
  • Creația Universului
  • Planeta cu numele Pământ, 1963
  • Steaua cu numele Soare, 1964
  • Gravitația, 1961
  • 30 de ani care au zguduit fizica. Istoria teoriei cuantice.
  • Biografia fizicii

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționarul biografiei științifice., N-Y., Charles Scribner's sons.

Vezi și[modificare | modificare sursă]