George Gamow

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

George Gamow (în rusă:Георгий Антонович Гамов/ Gheorghi Antonovici Gamov) (n. 4 martie 1904, Odessa, Imperiul Rus – d. 20 august 1968, Boulder, Colorado, SUA) a fost un fizician şi astrofizician american de origine rusă.

Cuprins

[modifică] Biografie

S-a nascut la 4 martie 1904 la Odessa , în Imperiul Rus, (azi pe teritoriul Ucrainei) într-o familie rusă. A absolvit Universitatea din Leningrad în anul 1926, îar între anii 1931 şi 1933 lucrează la Institutul fizico-tehnic din acelaşi oraş. După o deplasare în străinătate (în Anglia) nu a mai revenit în URSS. Începând din anul 1934 este profesor la Universitatea George Washington din SUA. Din anul 1956 a fost profesor al Universităţii din Colorado (Boulder).

[modifică] Creaţia ştiinţifică

Lucrările lui Gamow se referă la mecanica cuantică, fizica atomică şi nucleară, astrofizică, cosmologie, gravitaţie şi istoria fizicii. În anul 1928 a aplicat mecanica cuantică pentru a explica procesul de dezintegrare α a nucleului atomic. Gamow este unul dintre autorii ideii de efect tunel în mecanica cuantică. Independent de Gamow aceste probleme au fost examinate şi elaborate şi de R. Gurney şi E. Condon. În anul 1936 în colaborare cu Edward Teller a stabilit regulile de selecţie în dezintegrarea β. O mare parte din lucrările lui Gamow se referă la cosmologie şi astrofizică. În tinereţe, în colaborare cu Landau şi Ivanenko a examinat modelul Universului în ansamblu şi trecerea-limită între teoriile clasice şi cuantice. A aplicat pe larg fizica nucleară la explicarea proceselor din nucleele stelare. În anul 1942 a sugerat un model al învelişului unui gigant roşu, iar mai târziu a studiat rolul neutrinilor la exploziile novelor şi supernovelor. În anii 1946–1948 a elaborat teoria formării elementelor chimice prin procesul de captare consecutivă de neutroni, iar mai târziu şi modelul "Universului fierbinte", în care un loc îi revine radiaţiei de fond, estimînd temperatura acesteia cu o eroare de 2 ori (1956) (6 K în loc de 3 K). Acest model a fost confirmat în anul 1965 prin descoperirea radiaţiei de fond de către radiofizicienii americani Arno Penzias şi Robert Wilson. A sugerat deasemenea un model al colapsului gravitaţional. A formulat deasemenea problema codului genetic.

[modifică] Opera

  • Alcătuirea nucleului atomic şi radioactivitatea, Moscova-Leningrad, 1932
  • Creaţia Universului
  • Planeta cu numele pământ, 1963
  • Steaua cu numele Soare, 1964
  • Gravitaţia, 1961
  • 30 de ani care au zguduit fizica. Istoria teoriei cuantice.
  • Biografia fizicii

[modifică] Despre

  • Dicţionarul biografiei ştiinţifice., N-Y., Charles Scribner's sons.

[modifică] Vezi şi

Unelte personale