Comitatul Flandra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Flandra
Graafschap Vlaanderen
Comté de Flandre
Vasal al Franței apoi
Stat al Sfântului Imperiu Roman
864 – 1795 Pavillon royal de France.svg
 
Flag of France.svg
 
Flag of France.svg

Stema Comitatului Flandra a Flandrei

Stema Comitatului Flandra

Localizarea Flandrei
Comitatului Flandra în jurul anilor 1350
Capitală Bruges și ulterior Gent
Limbă/limbi limba flamandă
Formă de guvernare Principat
Dinastia conducătoare
 - 862-1119 Casa de Flandra
 - 119-1128 Casa de Danemarca
 - 1128-1194 Casa de Alsacia
 - 1194-1278 Casa de Hainaut
 - 1278-1384 Casa de Dampierre
 - 1384-1482
 - 1482-1713
 
 - 1713-1795
Casa de Valois
Casa Habsburg linia spaniolă
Casa Habsburg linia austriacă
Epoca istorică Evul Mediu
 - Fondare 864
 - Prin Tratatul de la Cambrai Flandra nu mai este un fief al Franței 1529
 - Flandra integrează Cele șaptesprezece provincii 1549
 - Franța obține o serie din teritorii prin Tratatul de la Aachen 1668
 - Franța obține o serie din teritorii prin Tratatul de la Nijmegen 1678
 - Anexat de Franța 1795
 - Tratatul de la Campo Frio 1797

Comitatul Flandra (neerlandeză Graafschap Vlaanderen, franceză Comté de Flandre) a fost un comitat medieval situat pe teritoriul actual al Belgiei, Franței și Olandei. Comitatul era unul dintre cele mai importante domenii ale Regatului Franței, dar din 1384, de la moartea contelui Ludovic al II-lea, acesta intră treptat sub influența Țărilor de Jos Burgunde. În 1526 este detașat în mod oficial de Regatul Franței, dar în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea partea sudică a comitatului este recucerită de către Franța. Comitatul își încetează existența în timpul războaielor revoluționare când este desființat și transformat în departamente ale Republicii Franceze.

Teritoriu[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comitatului nu corespunde decât parțial cu regiunea actuală Flandra din Belgia. Acesta nu cuprindea provinciile actuale Brabantul Flamand, Anvers și Limburg. Pe lângă aceasta diverse teritorii actualmente în Franța și Olanda au aparținut la diverse momente de comitat. Teritoriile acestuia erau:

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 54 î.Hr. Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale din Galia și o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componența Imperiului Carolingian. Judith, fiica lui Carol cel Pleșuv a primit regiunea care avea să devină Comitatul Flandra în 862. Acesta din secolul al XI-lea a devenit o posesie a Regatului Franței. În 1191 restul comitatului a intrat sub autoritatea conților din comitatul vecin Hainaut, iar în 1384 întreaga regiune a intrat în posesia ducilor de Burgundia. În 1477 linia acestora se stinge, regiunea intrând în posesia habsburgilor. Din 1556 întreaga regiune intră sub tutela ramurii spaniole a casei de Habsburg, iar din 1713, aceasta intră sub tutela ramurii austriece.

În această perioadă regiunea a înflorit datorită comerțului și a industriei textile. Ghent, Bruges și Ypres au fost unele dintre cele mai importante orașe din Evul Mediu. Bunăstarea și bogăția regiunii au făcut-o renumită, arta, și în special tapiseriile și pictura flamandă dezvoltându-se în această perioadă. Totuși, bogăția și urbanizarea regiunii au făcut ca această să fie puternic afectată de marile epidemii de ciumă și de războaiele din regiune: Războiul de 100 de ani și conflictele reformei și contrareformei

După începutul Revoluției franceze din 1789 regiunea intră treptat în zona de influență a Franței, fiind incoroporată teritoriului Primei Republici Franceze în 1795. Vechea organizare teritorială feudală a fost înlăturată și regiunea a fost organizată în departamente (Lys și Escaut) și comune.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lista conților de Flandra

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Carson, Patricia, Miroir de la Flandre, Éditions Lannoo, Tielt, 1973 révision 1991; (ISBN 90 209 2714 0)
  • De Cant Geneviève, Jeanne et Marguerite de Constantinople, Éditions Racine, Bruxelles, 1995; (ISBN 2-87386-044-8)
  • Douxchamps Cécile et José, Nos dynastes médiévaux, Wepion-Namur 1996, José Douxchamps, éditeur; (ISBN 29600078-1-6)
  • Dumont Georges-Henri, Histoire de la Belgique, Histoire/le cri, Bruxelles 1977, (ISBN 2-87106-182-3)
  • Dumont Georges-Henri, Marie de Bourgogne, Fayard 1982, (ISBN 2-213-01197-4)
  • Geirnaert Noël et Vandamme Ludo, Bruges: two thousands years of history, Stichting Kunstboek bvba, * Bruges, 1996, (ISBN 90-74377-46-7)
  • Le Glay Edward, Histoire des comtes de Flandre jusqu'à l'avènement de la Maison de Bourgogne, Comptoir des Imprimeurs-unis, Paris, MDCCCXLIII
  • Lestocquoy Jean, Histoire de la Flandre et de l'Artois, Presses universitaires de France, Paris 1949
  • Platelle Henri et Clauzel Denis, Histoire des provinces françaises du Nord, 2. Des principautés à l'empire de Charles Quint (900-1519), Westhoek-Éditions Éditions des Beffrois, 1989; (ISBN 2-87789-004-X)
  • Marie-Nicolas Bouillet et Alexis Chassang (dir.), « Comté de Flandre » în Dictionnaire universel d’histoire et de géographie, 1878.