Ultimele zile ale lui Hitler

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ultimele zile ale lui Hitler
Der Untergang (în germană )
Poster Ultimele zile ale lui Hitler.jpg
Afișul filmului
Rating Rating.gif
Gen Istoric
Regizor Oliver Hirschbiegel
Scenarist Bernd Eichinger (scenariu)
Joachim Fest (consultant istoric)
Traudl Junge și Melissa Müller (memorii)
Producător Bernd Eichinger
Distribuitor Constantin Film
Director de imagine Rainer Klausmann
Montaj Hans Funck
Muzică Stephan Zacharias
Distribuție Bruno Ganz
Alexandra Maria Lara
Corinna Harfouch
Ulrich Matthes
Juliane Köhler
Thomas Kretschmann
Premiera 16 septembrie 2004 (Germania)
Premiera în România 10 iunie 2005
Durata 150 min.
Țara Germania, Italia, Austria
Limba originală germană
Disponibil în română subtitrat
Buget 13,5 milioane €[1]
Încasări 92,180,910 $[1]
Pagina Cinemagia
Pagina IMDb

Ultimele zile ale lui Hitler (germană Der Untergang) este o coproducție germano-italiano-austriacă din 2004 regizată de Oliver Hirschbiegel, în care se prezintă ultimele douăsprezece zile din viața lui Adolf Hitler în buncărul din Berlin și a Germaniei Naziste din 1945.

Scenariul a fost scris de Bernd Eichinger care s-a bazat pe cărțile Inside Hitler's Bunker (română În buncărul lui Hitler), de istoricul Joachim Fest; Until the Final Hour (română Până în ultimul ceas), memoriile lui Traudl Junge, una din secretarele lui Hitler (la care a colaborat cu Melissa Müller); memoriile lui Albert Speer, Inside the Third Reich; Hitler's Last Days: An Eye–Witness Account, de Gerhardt Boldt; Das Notlazarett Unter Der Reichskanzlei: Ein Arzt Erlebt Hitlers Ende in Berlin de doctorul Ernst-Günther Schenck și memoriile lui Siegfried Knappe, Soldat: Reflecțiile unui soldat german, 1936–1949. A fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin.

Distirbuție[modificare | modificare sursă]

Parodii[modificare | modificare sursă]

Scena în care Hitler se enervează atunci cân realizează că războiul e pierdut a devenit un fenomen pe internet.[2] Vocea lui Ganz este păstrată dar se adaugă subtitrări cu un alt înțeles, care se referă în general la reacția sa în legătură cu politica, sportul sau viața de zi cu zi din prezent. Altă scenă folosită este cea când îi ordonă lui Otto Günsche să-l găsească pe Hermann Fegelein.

În 2010 erau mii de parodii, inclusiv una în care Hitler este revolttat pentru că oamenii continuă să facă parodii după filmul Downfall.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]