Henric Leul
| Henric Leul | |
|---|---|
| Statuia lui Henric Leul din Braunschweig, Germania. | |
|
|
|
| Domnie | 1142–1180 |
| Predecesor | Albert I |
| Succesor | Bernard al III-lea |
|
|
|
| Domnie | 1156–1180 |
| Predecesor | Henric XI |
| Succesor | Otto III |
| Căsătorit(ă) cu | Clemence de Zähringen Matilda a Angliei |
| Urmași | |
| Gertrude, regină a Danemarcei Henric al V-lea, Conte de Palatin de Rin Otto al IV-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman William de Winchester |
|
| Casa regală | Casa de Welf |
| Tată | Henric al II-lea, Duce de Saxonia |
| Mamă | Gertrude de Süpplingenburg |
| Naștere | c. 1129 Ravensburg |
| Deces | 6 august 1195 (65/66 ani) Ducatul de Brunswick |
| Înmormântare | Catedrala Brunswick |
Henric Leul (germană Heinrich der Löwe) (1129 – 6 august 1195) a fost membru al dinastiei Welf, Duce de Saxonia sub numele Henric al III-lea din 1142, Duce de Bavaria sub numele Henric al XII-lea din 1156.
A fost unul dintre cei mai puternici prinți germani ai timpului său, până când dinastia rivală Hohenstaufen a reușit să-l izoleze și în cele din urmă i-a luat ducatele de Bavaria și Saxonia în timpul domniei vărului său Frederic I și a fiului lui Frederic, Henric al VI-lea.
La apogeul domniei sale, Henric a domnit peste un teritoriu care se întindea de la coasta Mării Nordului și a Mării Baltice la Alpi și de la Westfalia la Pomerania. Henric a realizat această putere în parte prin perspicacitatea lui politică și militară și în parte prin moșteniri de la cei patru bunici.
Animalul său heraldic era leul.