Județul Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Hunedoara)
Salt la: Navigare, căutare
Hunedoara
—  Județ  —
Stema Hunedoara
Stemă

Țară  România
Regiune Vest

Reședință Deva
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Mircea Moloț (PNL)
 - Prefect Attila Dezsi

Suprafață
 - Total 7.063  km²

Populație (2002)
 - Total 485,712 locuitori
 - Densitate 69 loc./km² 
 - Locul după populație 19

Prefix telefonic 54
Indicativ autovehicule HD

Site: [1]

Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

Doctori în istorie[modificare | modificare sursă]

  • Ioachim Lazăr
  • Vasile Ionaș
  • Mircea Baron
  • Liviu Lazăr
  • Cristian Roman
  • Adela Herban
  • Gheorghe Firczak
  • Adriana Pescaru
  • Iosif Vasile Ferencz
  • Cristina Bodo
  • Ciprian Drăgan
  • Carmen Barna
  • Gabriela Nicola
  • Gherghina Boda
  • Cătălin Rișcuța
  • Cristina Rișcuța
  • Livia Coroi
  • Camelia Vulea
  • Mircea Valea
  • Octavian Floca

Geografie[modificare | modificare sursă]

General[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei , Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Resurse[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Populație[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României) și are o populație de 511.300 locuitori (aproximativ 2,5% din populația țării).

Evoluția demografică


Căi rutiere[modificare | modificare sursă]

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnografice[modificare | modificare sursă]

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

Politică[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Județean[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor locale din 2008 președintele Consiliului Județean este Mircea Moloț (PNL).

Componența Consiliului Județean[modificare | modificare sursă]

Componența Consiliului Județean Hunedoara (32 de consilieri) ales pe 1 iunie 2008:[1][2]

Rezultatele alegerilor pentru Consiliul Județean Hunedoara 2008
    Partid Voturi Procent Mandate atribuite
  Partidul Național Liberal 66.101 32,13% 12                        
  Partidul Social Democrat 50.082 24,34% 9                        
  Partidul Democrat-Liberal 49.671 24,14% 9                        
  Partidul România Mare 10.311 5,01% 2                        
Notă:
procentele redau numărul total de voturi valabil exprimate în circumscripție,
nu proporția mandatelor atribuite (după redistribuire).

Administrație[modificare | modificare sursă]

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Județul este compus din 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune (2007).

Municipii[modificare | modificare sursă]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Comune[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Biroul Electoral Central (6 iunie 2008). „Mandate atribuite pentru consilieri județeni”. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. http://www.beclocale2008.ro/documm/Consilieri%20Judeteni/Alesii/cjalesijud.pdf. Accesat la 6 iunie 2008. 
  2. ^ Biroul Electoral Central (6 iunie 2008). „Voturi valabil exprimate și mandate pe partide și localități”. Alegeri locale 1 iunie 2008, rezultate finale. http://www.beclocale2008.ro/documm/Consilieri%20Judeteni/Partide%20Localitatii/cjpartpeloc.pdf. Accesat la 6 iunie 2008. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Hunedoara, Ioan S. Gruescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970
  • Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
  • Cercetări arheologice in munții hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Hunedoara

Portaluri

Hărți

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]

HD
Județele României