Judeţul Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judeţul Hunedoara


stemă	amplasare

Regiune:

Transilvania

Reşedinţa:

Deva

Populaţie:
•Total 2002:
•Densitate:

Locul 19
485.712 loc.
69 loc/km²

Suprafaţă:
•Total:

Locul 9
7.063 km²

Abreviere:

Prefix Telefonic:

(+40) x54 ⁽¹⁾

Consiliul Judeţean:
•Preşedinte
•Adresa web

Mircea Ioan Moloţ
C.J. Hunedoara

Prefectura:
•Prefect
•Adresa web

Pricăjan Dan Aurel
Prefectura Hunedoara

⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Hunedoara este un judeţ în regiunea Transilvania din România.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul istoria judeţului Hunedoaravezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Magna Curia din Deva.

Primele aşezări omeneşti din Ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criş", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaş" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petreşti" (cu 4500-5000 de ani în urmă) şi "Coţofeni" (perioadă în care s-a extras şi prelucrat pentru prima dată cuprul şi aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" şi - în sfârşit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac şi complexul de fortificaţii din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munţii Orăştie, în apropiere de prezenta localitate Grădişte, lângă Hunedoara.

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populaţiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848 şi lupta pentru unirea cu România.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vezi articolul geografia judeţului Hunedoaravezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] General

Judeţul Hunedoara este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) şi Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Râul Mare, Crişul Alb, şi Jiul. Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului.

[modifică] Resurse

Judeţul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cele contructoare de maşini, chimice, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcţie. Tot aici se găsesc staţiunile cu ape termale de la Geoagiu şi Călan.

[modifică] Populaţie

Judeţul Hunedoara se întinde pe o suprafaţă de 7.063 km² şi are o populaţie de 426.165 locuitori.

Evoluţia demografică

[modifică] Căi rutiere

Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului.

[modifică] Căi ferate

Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucuresti - Constanţa. O altă linie importantă este Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură legătura intre Transilvania şi Oltenia, precum şi linile Ilia - Lugoj şi Brad - Arad. De menţionat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

[modifică] Zone etnografice

Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zarandului, Valea Mureşului, Ţara Haţegului, Valea Jiului.

[modifică] Diviziuni administrative

Castelul Corvineştilor din Hunedoara.

Judeţul este compus din 7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune (2007).

[modifică] Municipii

Deva (reşedinţa judeţului)
Brad
Hunedoara
Lupeni
Orăştie
Petroşani
Vulcan

[modifică] Oraşe

[modifică] Comune

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi

Portal România

v • d • m Judeţele României
Judeţe	Alba • Arad • Argeş • Bacău • Bihor • Bistriţa-Năsăud • Botoşani • Braşov • Brăila • Buzău • Caraş-Severin • Călăraşi • Cluj • Constanţa • Covasna • Dâmboviţa • Dolj • Galaţi • Giurgiu • Gorj • Harghita • Hunedoara • Ialomiţa • Iaşi • Ilfov • Maramureş • Mededinţi • Mureş • Neamţ • Olt • Prahova • Satu Mare • Sălaj • Sibiu • Suceava • Teleorman • Timiş • Tulcea • Vaslui • Vâlcea • Vrancea
Municipiu cu drepturile judeţului	Bucureşti

Judeţele României	NUTS-I	Macroregiunea 1		Macroregiunea 2		Macroregiunea 3		Macroregiunea 4
Judeţele României	NUTS-II (regiuni)	Nord-Vest	Centru	Nord-Est	Sud-Est	Sud	Bucureşti Ilfov	Sud-Vest	Vest
	NUTS-III (judeţe)	Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj	Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu	Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui	Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea	Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman	Bucureşti Ilfov	Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea	Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Hunedoara"

Categorii: Judeţele României | Judeţul Hunedoara