Parcul Național Retezat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Retezat
Categoria II IUCN (Parc național)
Retezat.jpg
Imagine din sit
Harta locului unde se află Retezat
Harta locului unde se află Retezat
Localizarea parcului pe harta țării
Poziția  România
Actual Hunedoara county CoA.png Județul Hunedoara
Cel mai apropiat oraș Uricani
Coordonate Coordonate: 45°20′19″N 22°49′43″E / 45.33861°N 22.82861°E / 45.33861; 22.8286145°20′19″N 22°49′43″E / 45.33861°N 22.82861°E / 45.33861; 22.82861[1]
Suprafață 38.047 ha
Bioregiune Alpină
Înființare 1935, declarat în 2000[2]
Website retezat.ro

Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara[3].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Mehedinți, în nordul Parcului Național Domogled - Valea Cernei), pe teritoriile administrative ale comunelor: Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus și pe cel al orașului Uricani), lângă drumul național DN66A care leagă orașul Petroșani de drumul național DN67D, pe Valea Cernei.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Șes, Gornovița).

Retezatul central (fotografie - Emi Cristea, 2007)

Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu.

În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară.

Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar (Retezat - sit SCI)[4]; cât și protejării și conservării speciilor avifaunistice (Munții Retezat - sit SPA)[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Habitate[modificare | modificare sursă]

Munţii Retezat - habitat cu păduri alpine

Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Tufărișuri de Pinus mugo și Rhododendron hirsutum, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subarctice de Salix spp., Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști boreale și alpine pe substrate silicatice, Fânețe montane, Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic meridional[6].

Floră[modificare | modificare sursă]

Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.

Arbori și arbusti[modificare | modificare sursă]

Conifere cu specii de: pin (Pinus), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), molid (Picea Abies).

Specii de foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba).

Flori și ierburi[modificare | modificare sursă]

La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării.

Bujor de munte (Rhododendron myrtifolium), specie floristică semnalată în arealul parcului Retezat

Specii floristice : bujor de munte (Rhododendron myrtifolium), floarea-de-colț (Leontopodium alpinum Cass.), ghințura galbenă (Gentiana lutea), talpa ursului (Heracleum palmatum), angelică (Angelica archangelica), albăstreaua de munte (Centaurea pinnatifida), clopoțel de munte (Campanula patula ssp. abietina), garofiță (din speciile: Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus tenuifolius, Dianthus henteri), șofran (Crocus banaticus), orhidee (cu specii de: Pseudorchis albida, Pseudorchis frivaldii, Dactylorhiza cordigera), pufuliță (Epilobium alsinifolium), sisinel de munte (Pulsatilla alba), crin de pădure (Lilium carniolicum ssp. jankae), credei de munte (Luzula sudetica), crușățea (Barbarea vulgaris), ghințură punctată (Gentiana punctata), pătlăgină (Plantago gentianoides), mac de munte (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani), darie de munte (Pedicularis baumgartenii), rogozuri (din speciile: Juncus filiformis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex echinata, Carex dacica)[7].

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere[modificare | modificare sursă]

Specii de mamifere: urs carpatin (Ursus arctos)[8], lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), capră neagră (Rupicapra rupicapra)[9], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris)[10], jder de copac (Martes martes), vulpe (Vulpes vulpes), liliacul comun (Myotis myotis)[11], liliacul de apă (Myotis daubentonii), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[12], pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârș de alun (Muscardinus avellanarius), chițcan pitic (Sorex minutus), șoarece pitic (Micromys minutus), chițcan de pădure (Sorex araneus)chițcanul de câmp (Crocidura leucodon) sau chițcan de munte (Sorex alpinus)[13].

Amfibieni și reptile[modificare | modificare sursă]

Ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[14], brotacul verde de copac (Hyla arborea), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), vipera cu corn (Vipera ammodytes), șarpele orb (Anguis fragilis), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus)[15].

Păsări[modificare | modificare sursă]

Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice)[16] protejate semnalate în arealul parcului: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), potârniche de tundră (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), cristei de câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), șoim călător (Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio) sau viespar (Pernis apivorus)[17].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Retezat

Reportaje

Imagini

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Național Retezat (general information); accesat la 12 ianuarie 2014
  2. ^ Cdep.ro - Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate; accesat la 12 ianuarie 2014
  3. ^ Protectedplanet.net - Retezat National Park (geolocalizare); accesat la 12 ianuarie 2014
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Retezat - Sit de importanță comunitară; accesat la 12 ianuarie 2014
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Munții Retezat - Arie de protecție specială avifaunistică; accesat la 12 ianuarie 2014
  6. ^ Situl de importanță comunitară - Retezat (habitate) - Eunis.eea.europa.eu; accesat la 12 ianuarie 2014
  7. ^ Eunis.eea.europa.eu - flora sitului Retezat; accesat la 12 ianuarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Ursus arctos; accesat la 12 ianuarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Rupicapra rupicapra; accesat la 12 ianuarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Felis silvestris; accesat la 12 ianuarie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 12 ianuarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 12 ianuarie 2014
  13. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Retezat - Fișa sitului; accesat la 12 ianuarie 2014
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 12 ianuarie 2014
  15. ^ Romania.ici.ro - Geografie - Fauna României, accesat la 12 ianuarie 2014
  16. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 12 ianuarie 2014
  17. ^ Munții Retezat - Arie de protecție specială avifaunistică[, accesat la 12 ianuarie 2014