Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Grădiștea Muncelului-Cioclovina
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)
Rosia-Sureanu.JPG
Cheile Roșiei (Munții Șureanu)
Harta locului unde se află Grădiștea Muncelului-Cioclovina
Harta locului unde se află Grădiștea Muncelului-Cioclovina
Localizarea parcului natural pe harta țării
Poziția Actual Hunedoara county CoA.pngJudețul Hunedoara
 România
Cel mai apropiat oraș Petrila
Coordonate Coordonate: 45°34′41″N 23°13′53″E / 45.57806°N 23.23139°E / 45.57806; 23.2313945°34′41″N 23°13′53″E / 45.57806°N 23.23139°E / 45.57806; 23.23139[1]
Suprafață 38.184 ha
Înființare 1979, declarat în 2000
Website gradiste.ro

Grădiștea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), aflată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este situată în Munții Șureanu (o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali), în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina a fost declarat arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare.

Din anul 2007 este protejat atât ca propunere de sit de importanță comunitară[5], cât și ca arie de protecție specială avifaunistică[6] pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar.

Scopul creării parcului natural este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, cu o mare diversitate biologică.

Parcul natural cuprinde între limitele sale șase din cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii

Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.

Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina are administrație proprie.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina prezintă o zonă montană (încadrată în bioregiunea alpină a Munților Șureanu și continentală a Depresiunii Hațegului) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Fâneaţă montană (habitat)

Habitate[modificare | modificare sursă]

Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi și Peșteri în care accesul publicului este interzis; ce conservă și adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice lanțului carpatic al Meridionalilor[7].

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8].

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos)[9], lup cenușiu (Canis lupus)[10], mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx)[11], vidră (Lutra lutra)[12], veveriță (Sciurus carolinensis), jder (Martes martes), hermelină (Mustela erminea), viezure (Meles meles), noptar cu mustăți (Myotis mystacinus), liliacul de seară (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul urecheat cenușiu (Plecotus austriacus), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis)[13], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[14], liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)[15];

Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp (Lacerta agilis), șopârla de zid (Podarcis muralis), viperă (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[16], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis);

Pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia aurata), chișcar (Eudontomyzon danfordi);

Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[17]) semnalate în arealul parcului natural:

Florinete (Carduelis chloris)

uliu porumbar (Accipiter gentilis), potârniche de tundră (Aegolius funereus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), fâsă de pădure (Anthus trivialis), drepneaua neagră (Apus apus), drepneaua mare (Apus melba), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), ciuf-de-pădure (Asio otus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), bufniță (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete (Carduelis chloris), scatiu (Carduelis spinus), barză neagră (Ciconia nigra), botgros (Coccothraustes coccothraustes), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel gulerat (Columba palumbus), stăncuță (Corvus monedula), cristel-de-câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de munte (Emberiza cia), presură bărboasă (Emberiza cirlus), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), măcăleandru (Erithacus rubecula), vânturel roșu (Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar negru (Ficedula hypoleuca), cinteză (Fringilla coelebs), ciuvică (Glaucidium passerinum), frunzăriță-galbenă (Hippolais icterina), rândunică roșcată (Hirundo daurica), rândunică de hambar (Hirundo rustica), capîntorsul (Jynx torquilla), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), presură sură (Miliaria calandra), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), codobatură-de-munte (Motacilla cinerea), ciuf-pitic (Otus scops), viespar (Pernis apivorus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), brumăriță de pădure (Prunella modularis), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), aușel sprâncenat (Regulus ignicapillus), turturică (Streptopelia turtur), silvia de câmpie (Sylvia communis) sau mierlă (Turdus merula)[18].

Floră[modificare | modificare sursă]

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

Specii floristice: clopoțel de munte (Campanula serrata), arnică (Arnica montana), căpșuniță (Cephalanthera damasonium), orhidee (din speciile: Cephalanthera longifolia, Herminium monorchis), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), bozior (Orchis sambucina), patlagina de stâncă (Plantago holosteum), mlăștiniță (Epipactis helleborine), ghiocel (Galanthus nivalis), poroinic (Dactylorhiza maculata), cimbrișor (Thymus comosus), scoruș (Sorbus borbasii), cornuț de munte (Cerastium arvense), cinci-degete (Potentilla reptans), ochii-șoricelului (Saxifraga adscendens), sânziană (Galium verum), argințica (Dryas octopetala), angelică (Angelica archangelica), pelin (Artemisia eriantha), arnică (Arnica montana), armeria (Armeria alpina), lăptișor (Androsace villosa), ceapă-de-munte (Allium victorialis), albăstreaua de munte (Centaurea pinnatifida), gălbenuș (Crepis sibirica), crăpușnic (Cirsium furiens), clopoței (Campanula transsilvanica), cădelniță (Campanula carpatica) sau păiușuri (din speciile: Festuca panciciana, Festuca pseudodalmatica).

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Fotoreportaj

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina (coordonate); accesat la 25 ianuarie 2014
  2. ^ ProtectedPlanet.net - Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina - delimitarea ariei protejate, accesat la 25 ianuarie 2012
  3. ^ Osrgh.ro - Localizarea a ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 25 ianuarie 2014
  4. ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 25 ianuarie 2012
  5. ^ Grădiștea Muncelului - Cioclovina - Sit de importanță comunitară; accesat la 25 ianuarie 2014
  6. ^ Grădiștea Muncelului - Cioclovina - Arie de protecție specială avifaunistică; accesat la 25 ianuarie 2014
  7. ^ Grădiștea Muncelului-Cioclovina - Sit de importanță comunitară - Natura2000.mmediu.ro; accesat la 25 ianuarie 2014
  8. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 25 ianuarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 25 ianuarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 25 ianuarie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 25 ianuarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 25 ianuarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 25 ianuarie 2014
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 25 ianuarie 2014
  15. ^ Eunis.eea.europa.eu - Situl de importanță comunitară Grădiștea Muncelului - Cioclovina (flora și fauna); accesat la 25 ianuarie 2014
  16. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 26 ianuarie 2014
  17. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 25 ianuarie 2014
  18. ^ Eunis.eea.europa.eu - Aria de protecție specială avifaunistoică - Grădiștea Muncelului - Cioclovina; accesat la 26 ianuarie 2014