AK-47

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
AK-47
AK-47 type II Part DM-ST-89-01131.jpg

AK-47

Tip Pistol-mitralieră
Loc de origine  URSS
Istoric operațional
În uz 1949-prezent
Folosit de Vezi Utilizatori
Istoric producție
Proiectant Mihail Kalașnikov
An proiectare 1944–1946
Producător IJMAȘ
Bucăți construite aprox. 75 milioane de automate AK-47
100 milioane de automate tip AK[1]
Variante Vezi Variante
Date generale
Greutate 4,3 kg cu încărcătorul gol
Lungime 870 mm cu pat din lemn
875 mm cu pat rabatabil extins
645 mm cu patul pliat
Lungime țeavă 415 mm

Cartuș 7,62x39mm
Principiu împrumut de gaze
Cadență de tragere 600 de cartușe pe minut
Viteză inițială 715 m/s
Bătaie eficace 300 metri (modul automat)
400 de metri (modul semiautomat)
Încărcător 10, 20 , 30 , 40 sau 75 de cartușe, de tip sector sau tambur, compatibilă cu încărcătoarele de tip tambur cu 40 sau 75 de cartușe ale puștii mitralieră RPK
Sistem de ochire mecanic (cătare)

AK-47 (prescurtarea denumirii Автомат Калашникова образца 1947 года) (română Pistol-mitralieră Kalașnikov model 1947) este un pistol-mitralieră creat în 1947 de Mihail Kalașnikov și folosit în timpul Războiului Rece ca armă standard de armatele statelor din Blocul Estic și ale țărilor aliate cu acesta.

AK-47 cel mai popular pistol-mitralieră din lume, are costuri foarte mici și se întreține foarte ușor, fiind optim pentru războiul de gherilă.

După mai multe modernizări, AK-47 a fost adoptată la scară largă de Armata Roșie, iar în timpul Războiului Rece a fost produsă în fabrica de armament IJMAȘ, (ИЖМАШ; abrevierea denumirii Ijevski Mașzavod, Ижевский Mашзавод) din Ijevsk, care construia și autovehicule, îndeosebi motocicletele IJ.

Spre deosebire de principalul concurent pe piața internațională de armament, pușca americană M16, automatul „Kalașnikov” este ușor de demontat și rămâne funcțional chiar și după ce e scufundat în apă ori îngropat în nisip. Aceste avantaje tehnice s-au dovedit decisive în timpul războiului din Vietnam și i-au sporit popularitatea. Oficial, între 70 și 100 de milioane de exemplare au fost fabricate până acum în întreaga lume, AK-47 fiind cea mai răspândită armă din lume.

„Kalașnikov” este dezvoltarea pistolului-mitralieră Maschinenpistole 43 și 44 (MP 43, MP44) redenumit Sturmgewehr 43 și 44 și versiunile din 1945, Stg 45, concepute în Germania de echipa de tehnicieni condusă de Hugo Schmeisser și fratele său Hans (fiii unui celebru constructor de arme, Louis Schmeisser). Aceștia au construit și serii de arme semiautomate anterioare pentru dotarea armatei republicii de la Weimar apoi a Germaniei naziste, fiind salariați ai firmei C. G. Haniel. O parte din producție a fost executată de firma Carl Walther din Zella-Mehlis. Iar o versiune Stg 45, ușor modificată, a fost fabricată de altă firmă celebră constructoare de arme de foc, Mauser.

După retragerea, în 1945, a armatei americane din zona de ocupație est-germană din provincia Turingia, unde activase colectivul condus de frații Schmeisser (în Suhl), regiunea a trecut sub ocupație militară sovietică, conform înțelegerii prealabile a alianței anglo-americano-sovietice. Tehnicienii germani de la C. G. Haniel au fost obligați să lucreze în Germania pentru armata sovietică și să instruiască tehnicienii sovietici în vederea dezvoltării unui armament nou. În 1946, frații Schmeisser, un grup de tehnicieni și familiile lor au fost strămutați cu un tren special în orașul Ijevsk de lângă munții Ural, pentru a lucra în continuare în cadrul programelor sovietice, care au dus la apariția pistolului-mitralieră AK-47. Această armă păstrează în mare măsură design-ul versiunilor germane Stg 43, Stg 44 și Stg 45 (aceasta din urmă copiată în 1945 și de francezi: AME1).

Armele de asalt germane Stg 44-45 au fost concepute ca replică la dotarea armatei sovietice cu automatele tip Pistolet-pulemiot Șpaghina, PPȘ-41, (cu încărcător circular), conceput de constructorul Gheorghi Șpaghin.

Utilizatori[modificare | modificare sursă]

Soldat din Forțele Speciale israeliane cu un AK-47. Multe dintre aceste arme au fost capturați de către israelieni a lungul anilor și unități întregi sunt echipate cu acestea

[2]

O hartă cu ţările care folosesc AK. Utilizatorii AK-47 sunt marcaţi cu culoarea roşie, utilizatorii de derivate ale AK sunt marcate cu portocaliu iar cel cu AK modernizat cu roz.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ AK-47 Inventor Doesn't Lose Sleep Over Havoc Wrought With His Invention”. Foxnews.com. 6 iulie 2007. http://www.foxnews.com/story/0,2933,288456,00.html. Accesat la 3 aprilie 2010. 
  2. ^ a b John Laffin, The Israeli Army in the Middle East Wars 1948–73, Osprey Publishing, Men at Arms, 1982, pag. 21, ISBN=978-0-85045-450-5
  3. ^ a b Kahaner, Larry (26 noiembrie 2006). „Weapon Of Mass Destruction”. The Washington Post. http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2006/11/24/AR2006112400788.html. Accesat la 3 aprilie 2010. 
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj ak al am an ao ap aq ar as at au av aw ax ay az ba bb bc bd be bf bg bh bi bj bk bl bm bn bo bp bq br bs bt bu bv bw bx Jones, Richard D.; Ness, Leland S., eds (27 ianuarie 2009). Jane's Infantry Weapons 2009–2010 (ed. 35). Jane's Information Group. ISBN 978-0-7106-2869-5. http://books.google.com/books?id=A5ngPgAACAAJ 
  5. ^ St. John, Marshall. „Mikhail Timofeevich Kalashnikov and the AK-47”. Mouseguns.com. http://www.southernoutdoorlife.com/mouseguns/ak47info/ak47info.htm. Accesat la 20 mai 2012. 
  6. ^ Gander, Terry J.; Hogg, Ian V. (1 mai 1995). Jane's Infantry Weapons 1995–96 (ed. 21). Jane's Information Group. ISBN 978-0-7106-1241-0. http://books.google.com/books?id=qSL8AAAACAAJ 
  7. ^ a b Miller, David M. O. (1 mai 2001). The Illustrated Directory of 20th Century Guns. Illustrated Directory Series. Salamander Books. ISBN 978-1-84065-245-1. http://books.google.com/books?id=GgpRPgAACAAJ 
  8. ^ a b c d Popenker, Maksim (5 februarie 2009). „Kalashnikov AK (AK-47) AKS, AKM and AKMS assault rifles (USSR)”. World Guns. Modern Firearms & Ammunition. http://world.guns.ru/assault/rus/ak-akm-e.html. Accesat la 14 martie 2011. 
  9. ^ Milosevic, Milan (2005). „Trojanski Konj za Teroriste” (în Serbian). Kalibar. Novosti AD. http://www.kalibar.rs/code/navigate.php?Id=74. Accesat la 4 aprilie 2009. 
  10. ^ Greece Ministry of Public Order Press Office: Special Anti-Terrorist Unit” (PDF). Hellenic Police. 1 iulie 2004. Arhivat din original la 21 iulie 2010. http://www.webcitation.org/5rOg1WIHo. Accesat la 27 septembrie 2009. 
  11. ^ Pakistan Army”. Indianapolis, IN: Pakistan Defence. http://www.defence.pk/pakistan-army/. Accesat la 25 februarie 2013. 
  12. ^ Santiago city forms SWAT team to combat crime”. Philippine Information Agency. 2 septembrie 2006. http://archives.pia.gov.ph/?m=12&sec=reader&rp=1&fi=p060902.htm&no=3&date=09/02/2006. Accesat la 1 februarie 2010. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cutshaw, Charlie; Shilin, Valery. Legends and Reality of the AK: A Behind-the-Scenes Look at the History, Design, and Impact of the Kalashnikov Family of Weapons. Boulder, CO: Paladin Press, 2000 (paperback, ISBN 1-58160-069-0)
  • Ezell, Edward Clinton, The AK-47 Story: Evolution of the Kalashnikov Weapons. Mechanicsburg, PA: Stackpole Books, 1986. ISBN 0-8117-0916-7
  • Ezell, Edward Clinton; Blake Stevens, R, Kalashnikov: The Arms and the Man. Cobourg, ON: Collector Grade Publications, 2001, ISBN 0-88935-267-4
  • Hodges, Michael, AK47: the Story of the People's Gun, London: Sceptre, 2007 (hardcover, ISBN 0-340-92104-8)
  • Kalashnikov, Mikhail, The Gun that Changed the World, Cambridge: Polity Press, 2006 (hardcover, ISBN 0-7456-3691-8; paperback, ISBN 0-7456-3692-6)
  • Poyer, Joe, The AK-47 and AK-74 Kalashnikov Rifles and Their Variations, 2004, Tustin, CA: North Cape Publications, ISBN 1-882391-33-0.
  • Walter, John, Kalashnikov, (Greenhill Military Manuals), London: Greenhill Books, 1999 (Hardcover, ISBN 1-85367-364-1)
  • Moczarski, Norbert: Die Ära der Gebrüder Schmeisser in der Waffenfabrik Fa. C. G. Haenel Suhl 1921-1948. Ein weitgehend unbekanntes Kapitel Suhler Industriegeschichte. (Era fraților Schmeisser în fabrica de armament C. G. Haenel din Suhl între 1921-1948. Capitol în mare parte necunscut al industriei orașului Suhl). În: Hildburghausen: Jahrbuch des Hennebergisch-Fränkischen Geschichtsvereins (Hildburghausen: anuarul asociației istorice Henneberg-Franken), 1999
  • Gotz, Hans Dieter, German Military Rifles and Machine Pistols, 1871-1945, Schiffer Publishing, Ltd. West Chester, Pennsylvania, 1990
  • Smith, W. H. B, Small arms of the world: the basic manual of military small arms, Harrisburg, Pa., Stackpole Books, 1955
  • Wollert, Günter; Lidschun, Reiner; Kopenhagen, Wilfried, Illustrierte Enzyklopädie der Schützenwaffen aus aller Welt: Schützenwaffen heute (1945-1985) (Enciclopedia ilustrată a puștilor din toată lumea (partea) 1945-1985), Berlin, Militärverlag der Deutschen Demokratischen Republik (Editura Militară a Republicii Democrate Germane), 1988
  • Ezell, Edward, Clinton, Small arms of the world. Ediția a XI-a. Arms & Armour Press, London, 1977

Legături externe[modificare | modificare sursă]