Om: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 98: Linia 98:
[[File:Stammbaum der Hominidae.svg|thumb|350px|Cele două subfamilii: Ponginae și Homininae în arborele genealogic al familiei de primate mari (hominide). Pongo = urangutani; Gorile;
[[File:Stammbaum der Hominidae.svg|thumb|350px|Cele două subfamilii: Ponginae și Homininae în arborele genealogic al familiei de primate mari (hominide). Pongo = urangutani; Gorile;
Pan = cimpanzei; Homo = oameni]]
Pan = cimpanzei; Homo = oameni]]

Cele mai apropiate rude vii ale oamenilor sunt [[cimpanzei]]i și [[bonobo|bonobii]] (genul ''Pan''),<ref>{{cite journal|author1=Diogo, R.|author2=Molnar, J.|author3=Wood, B.|date=4 April 2017|title=Bonobo anatomy reveals stasis and mosaicism in chimpanzee evolution, and supports bonobos as the most appropriate extant model for the common ancestor of chimpanzees and humans.|journal=Scientific Reports|volume=7|issue=1|pages=608|doi=10.1038/s41598-017-00548-3|doi-access=free|pmid=28377592|pmc=5428693|bibcode=2017NatSR...7..608D}}</ref><ref>{{cite journal|author1=Prüfer, K.|author2=Munch, K.|author3=Hellmann, I.|date=13 June 2012|title=The bonobo genome compared with the chimpanzee and human genomes.|journal=Nature|volume=486|issue=1|pages=527–531|doi=10.1038/nature11128|doi-access=free|bibcode=2012Natur.486..527P|pmid=22722832|pmc=3498939}}</ref> precum și [[gorilă|gorilele]] (genul ''Gorilla'').<ref name=Wood>{{cite journal |author1=Wood, Bernard |author2=Richmond, Brian G. |title=Human evolution: taxonomy and paleobiology |journal=Journal of Anatomy |volume=197 |issue=1 |pages=19–60 |year=2000 |pmid=10999270 |pmc=1468107 |doi=10.1046/j.1469-7580.2000.19710019.x}}</ref> Gibonii (familia [[Hylobatidae]]) și urangutanii (genul ''Pongo'') au fost primele grupuri care s-au despărțit de linia care a dus la oameni, apoi gorilele și, în cele din urmă, cimpanzeii. Data desprinderii dintre filiațiile umane și cimpanzei este plasată acum 4-8 milioane de ani, în [[Miocen|Miocenul târziu]].<ref>{{cite journal | author = Ruvolo M | year = 1997 | title = Genetic Diversity in Hominoid Primates | journal = Annual Review of Anthropology | volume = 26 | pages = 515–40 | doi=10.1146/annurev.anthro.26.1.515}}</ref><ref name=Ruvolo1997>{{cite journal |author=Ruvolo, Maryellen |title=Molecular phylogeny of the hominoids: inferences from multiple independent DNA sequence data sets |journal=Molecular Biology and Evolution |volume=14 |issue=3 |pages=248–65 |year=1997 |pmid=9066793 |doi=10.1093/oxfordjournals.molbev.a025761 |doi-access=free }}</ref> În timpul acestei scindări, [[cromozomul 2]] s-a format din îmbinarea altor doi cromozomi, lăsând oamenilor doar 23 de perechi de cromozomi, comparativ cu 24 la celelalte maimuțe.
<ref name="fusion">[http://www.evolutionpages.com/chromosome_2.htm Human Chromosome 2 is a fusion of two ancestral chromosomes] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110809040210/http://www.evolutionpages.com/chromosome_2.htm |date=9 August 2011 }} by Alec MacAndrew; accessed 18 May 2006.</ref>

Cele mai vechi fosile care au fost propuse ca membri ai liniei homine sunt ''[[Orrorin tugenensis]]'' datat la o vechime de 5,7 milioane de ani și ''[[Ardipithecus kadabba]]'', datat la o vechime de 5,6 milioane de ani. Din aceste specii timpurii, au apărut [[australopitecine]]le în urmă cu aproximativ 4 milioane de ani, divergând în ramura robustă (''[[Paranthropus]]'') și ramura gracilă (''[[Australopithecus]]'').<ref>{{cite journal |first1=Henry M. |last1=McHenry |first2=Katherine |last2=Coffing |journal=Annual Review of Anthropology |title=Australopithecus to Homo: Transformations in Body and Mind |volume=29 |pages=125–46 |doi=10.1146/annurev.anthro.29.1.125|year=2000 }}</ref> Este posibil ca una dintre ele — cum ar fi ''[[Australopithecus garhi]]'' datat la o vechime de 2,5 milioane de ani — să fie un stămoș direct al genului ''Homo''.<ref>{{cite journal |title=Early Homo at 2.8 Ma from Ledi-Geraru, Afar, Ethiopia |first1=Brian |last1=Villmoare |first2=William H. |last2=Kimbel |first3=Chalachew |last3=Seyoum |first4=Christopher J. |last4=Campisano |first5=Erin N. |last5=DiMaggio |first6=John |last6=Rowan |first7=David R. |last7=Braun |first8=J. Ramón |last8=Arrowsmith |first9=Kaye E. |last9=Reed |journal=Science |date=20 March 2015 |volume=347 |issue=6228 |pages=1352–55 |doi=10.1126/science.aaa1343 |pmid=25739410|bibcode=2015Sci...347.1352V |doi-access=free }}</ref>

Primii membri ai genului ''Homo'' au evoluat acum aproximativ 2,8 milioane de ani.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-31718336 |title='First human' discovered in Ethiopia |date= 4 March 2015|newspaper=BBC News |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20150304232948/http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-31718336 |archive-date=4 March 2015 |last1=Ghosh |first1=Pallab }}</ref> ''[[Homo habilis]]'' a fost considerat prima specie pentru care există dovezi clare ale utilizării uneltelor din piatră.<ref name="Harmand 2015">{{cite journal |last1=Harmand |first1=Sonia |last2=Lewis |first2=Jason E. |last3=Feibel |first3=Craig S. |last4=Lepre |first4=Christopher J. |last5=Prat |first5=Sandrine |last6=Lenoble |first6=Arnaud |last7=Boës |first7=Xavier |last8=Quinn |first8=Rhonda L. |last9=Brenet |first9=Michel |last10=Arroyo |first10=Adrian |last11=Taylor |first11=Nicholas |last12=Clément |first12=Sophie |last13=Daver |first13=Guillaume |last14=Brugal |first14=Jean-Philip |last15=Leakey |first15=Louise |last16=Mortlock |first16=Richard A. |last17=Wright |first17=James D. |last18=Lokorodi |first18=Sammy |last19=Kirwa |first19=Christopher |last20=Kent |first20=Dennis V. |last21=Roche |first21=Hélène |title=3.3-million-year-old stone tools from Lomekwi 3, West Turkana, Kenya |journal=Nature |volume=521 |issue=7552 |year=2015 |pages=310–15 |doi=10.1038/nature14464 |pmid=25993961|bibcode=2015Natur.521..310H |s2cid=1207285 }}</ref> Cu toate acestea, creierul lui ''H. habilis'' avea aproximativ aceeași dimensiune ca și un cimpanzeu, iar principala lui adaptare a fost poziția bipedă. În următorul milion de ani a început un proces de [[encefalizare]] și, odată cu apariția lui ''[[Homo erectus]]'' în registrul fosil, capacitatea craniană s-a dublat. ''H. erectus'' a fost primul dintre [[hominina]] care a părăsit Africa, acum 1,3-1,8 milioane de ani. O populație, clasificată uneori ca specia separată ''[[Homo ergaster]]'', a rămas în Africa și a evoluat în ''[[Homo sapiens]]''. Se crede că aceste specii au fost primele care au folosit focul și uneltele complexe.

Cele mai vechi fosile de tranziție dintre ''H. ergaster/erectus'' și oamenii arhaici provin din Africa, cum ar fi ''[[Homo rhodesiensis]]'', dar forme aparent tranzitorii au fost găsite și în Dmanisi, Georgia. Acești descendenți ai ''H. erectus'' s-au răspândit prin Eurasia acum aproximativ 500.000 de ani, evoluând spre ''[[Homo antecessor|H. antecessor]]'', ''[[Homo heidelbergensis|H. heidelbergensis]]'' și ''[[Homo neanderthalensis|H. neanderthalensis]]''. Fosilele [[Homo sapiens|oamenilor moderni din punct de vedere anatomic]] care datează din [[Paleolitic]]ul mijlciu (acum aproximativ 200.000 de ani) includ rămășițele Omo-Kibish I din Etiopia<ref>{{Cite journal|last1=Hammond|first1=Ashley S.|last2=Royer|first2=Danielle F.|last3=Fleagle|first3=John G.|date=Jul 2017|title=The Omo-Kibish I pelvis|journal=Journal of Human Evolution|volume=108|pages=199–219|doi=10.1016/j.jhevol.2017.04.004|issn=1095-8606|pmid=28552208}}</ref><ref>{{Cite journal|last1=Fleagle|first1=John G.|last2=Brown|first2=Francis H.|last3=McDougall|first3=Ian|date=17 February 2005|title=Stratigraphic placement and age of modern humans from Kibish, Ethiopia|journal=Nature|language=en|volume=433|issue=7027|pages=733–736|bibcode=2005Natur.433..733M|doi=10.1038/nature03258|issn=1476-4687|pmid=15716951|s2cid=1454595}}</ref><ref>{{Cite journal|last1=López|first1=Saioa|last2=van Dorp|first2=Lucy|last3=Hellenthal|first3=Garrett|date=21 April 2016|title=Human Dispersal Out of Africa: A Lasting Debate|journal=Evolutionary Bioinformatics Online|volume=11|issue=Suppl 2|pages=57–68|doi=10.4137/EBO.S33489|issn=1176-9343|pmc=4844272|pmid=27127403}}</ref> și [[Homo sapiens idaltu|fosilele din Herto Bouri]], Etiopia. Rămășițele [[Jebel Irhoud]] din Maroc clasificate acum ca ''Homo sapiens'' timpuriu și craniul Florisbad din Africa de Sud, au fost datate la o vechime de 300.000 și, respectiv, 259.000 de ani.<ref>{{cite journal|pmid=27298468|pmc=4920294|year=2016|last1=Stringer|first1=C.|title=The origin and evolution of Homo sapiens|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological Sciences|volume=371|issue=1698|pages=20150237|doi=10.1098/rstb.2015.0237}}</ref><ref name=":0" /><ref name="White03">{{Cite journal |last1=White |first1=Tim D. |author-link=Tim White (anthropologist) |last2=Asfaw |first2=B. |last3=DeGusta |first3=D. |last4=Gilbert |first4=H. |last5=Richards |first5=G. D. |last6=Suwa |first6=G. |last7=Howell |first7=F. C. |year=2003 |title=Pleistocene ''Homo sapiens'' from Middle Awash, Ethiopia |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=423 |issue=6491 |pages=742–47 |doi=10.1038/nature01669 |pmid=12802332 |bibcode=2003Natur.423..742W |s2cid=4432091 }}</ref><ref name="NAT-20170607a">{{cite journal |last=Callaway |first=Ewan |title=Oldest Homo sapiens fossil claim rewrites our species' history |url= http://www.nature.com/news/oldest-homo-sapiens-fossil-claim-rewrites-our-species-history-1.22114 |date=7 June 2017 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |doi=10.1038/nature.2017.22114 |access-date=11 June 2017 }}</ref><ref name="Guardian">{{cite news|url=https://www.theguardian.com/science/2017/jun/07/oldest-homo-sapiens-bones-ever-found-shake-foundations-of-the-human-story|title=Oldest ''Homo sapiens'' bones ever found shake foundations of the human story|last=Sample|first=Ian|work=The Guardian|date=7 June 2017|access-date=7 June 2017}}</ref><ref name="HublinBen-Ncer2017">{{cite journal|last1=Hublin|first1=Jean-Jacques|last2=Ben-Ncer|first2=Abdelouahed|last3=Bailey|first3=Shara E.|last4=Freidline|first4=Sarah E.|last5=Neubauer|first5=Simon|last6=Skinner|first6=Matthew M.|last7=Bergmann|first7=Inga|last8=Le Cabec|first8=Adeline|last9=Benazzi|first9=Stefano|last10=Harvati|first10=Katerina|last11=Gunz|first11=Philipp|title=New fossils from Jebel Irhoud, Morocco and the pan-African origin of ''Homo sapiens''|journal=Nature|volume=546|issue=7657|year=2017|pages=289–292|doi=10.1038/nature22336|pmid=28593953|url=http://kar.kent.ac.uk/62267/1/Submission_288356_1_art_file_2637492_j96j1b.pdf|bibcode=2017Natur.546..289H}}</ref> Înregistrările fosile ale ''Homo sapiens'' arhaic de la Skhul din Israel și Europa de Sud încep acum aproximativ 90.000 de ani.<ref>{{Cite journal |journal=[[Journal of Human Evolution]] |title=Femoral neck-shaft angles of the Qafzeh-Skhul early modern humans, and activity levels among immature near eastern Middle Paleolithic hominids |author=Trinkaus, E. |author-link=Erik Trinkaus |url=http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=4290541 |year=1993 |volume=25 |pages=393–416 |issn=0047-2484 |doi=10.1006/jhev.1993.1058 |issue=5 |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20120904025708/http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=4290541 |archive-date=4 September 2012 }}</ref>


== Istoria speciei ==
== Istoria speciei ==
Linia 110: Linia 119:


[[Fișier:Skeleton diagram.svg|thumb|left|[[Schelet]] de Homo sapiens]]
[[Fișier:Skeleton diagram.svg|thumb|left|[[Schelet]] de Homo sapiens]]

== Originea speciei umane ==
Conform studiilor evoluționiste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se întâlnesc astăzi pe Pământ, deci nu specii fosile) sunt două specii de [[cimpanzeu]] ''[[Pan troglodytes]]'' ("cimpanzeul obișnuit") și ''[[Pan paniscus]]'' ("cimpanzeul pitic" sau "Bonobo"). Alte rude apropiate actuale sunt [[urangutan]]ii și [[gorilă|gorilele]]. Biologii au comparat o secvență de [[perechi de bază]] [[ADN]] de la oameni și cimpanzei și au estimat o diferență totală genetică de circa 5 %
[http://www.pnas.org/cgi/content/abstract/99/21/13633]. Se presupune că rasa umană s-a despărțit dintr-un strămoș comun cu al cimpanzeului acum 5 milioane de ani. O linie a mers spre umanizare și o altă linie a dus la cimpanzei. Totuși, rapoarte recente, folosind date obținute de la un craniu uman în vârstă de 7 milioane de ani, indică despărțirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de știință încearcă să includă cimpanzeii în genul ''[[Homo (gen)|Homo]]'', dar aceasta este deocamdată o părere minoritară în cadrul comunității științifice.

Diferite grupuri religioase au ridicat o serie de obiecții la [[teoria evoluționistă a umanității|teoria evoluției umanității]] dintr-un strămoș comun cu cel al hominidelor, deoarece se ghidează după cunoștințele [[cosmogonie|cosmogonice]] din [[epoca fierului]] II (1000-587 î.Hr.)<ref name="Golden2009">{{cite book|first=Jonathan M.|last=Golden|title=Ancient Canaan and Israel: An Introduction|url=https://books.google.com/books?id=EResmS5wOnkC&pg=PA267|date=21 May 2009|publisher=OUP USA|isbn=978-0-19-537985-3|page=267}}</ref>. [[Creaționism]]ul nu este știință, ci fie [[teologie]], fie [[pseudoștiință]].<ref>{{cite journal| pmc=2267227 | pmid=18059309 | doi=10.1038/sj.embor.7401131 | volume=8 | issue=12 | title=Taking on creationism. Which arguments and evidence counter pseudoscience? | date=December 2007 | journal=EMBO Rep. | pages=1107–9 | last1 = Greener | first1 = M}}</ref><ref>[[#NAS 1999|NAS 1999]], [http://www.nap.edu/openbook.php?record_id=6024&page=R9 p. R9]</ref><ref name=amicus>{{webarchive |url=https://web.archive.org/web/*/http://www.talkorigins.org/faqs/edwards-v-aguillard/amicus1.html |date=* |title=Amicus Curiae Brief Of 72 Nobel Laureates, 17 State Academies Of Science, And 7 Other Scientific Organizations }}, ''[[Edwards v. Aguillard]]''</ref><ref name=philofscience>{{cite book|author1=Sahotra Sarkar|author2=Jessica Pfeifer|title=The Philosophy of science: an encyclopedia. A-M|url=https://books.google.com/books?id=od68ge7aF6wC|year=2006|publisher=Psychology Press|isbn=978-0-415-93927-0|page=[https://books.google.com/books?id=od68ge7aF6wC&pg=PA194 194]}}</ref><ref>[[#Okasha 2002|Okasha 2002]], p. 127. Okasha's full statement is that "virtually all professional biologists regard creation science as a sham{{snd}}a dishonest and misguided attempt to promote religious beliefs under the guise of science, with extremely harmful educational consequences."</ref>


== Habitate ==
== Habitate ==
Linia 128: Linia 131:


Din punct de vedere istoric așezările umane au fost organizate și extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt [[apă|apa]], terenul fertil pentru [[agricultură]] și resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui [[comerț]] dezvoltat, acești factori au azi o relevanță scăzută pentru dezvoltarea sau declinul așezării.
Din punct de vedere istoric așezările umane au fost organizate și extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt [[apă|apa]], terenul fertil pentru [[agricultură]] și resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui [[comerț]] dezvoltat, acești factori au azi o relevanță scăzută pentru dezvoltarea sau declinul așezării.

== Harta distribuirii populațiilor băștinașe după culoarea pielii de [[Renato Biasutti]] efectuată înainte de [[1940]] ==
[[Fișier:Unlabeled Renatto Luschan Skin color map.svg|thumb|300px|Harta distribuirii populației băștinașe după culoare, [[Renato Biasutti]], [[1940]].]]


== Elementele componente ale corpului omenesc<ref>The New York Times Almanac 2011, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010</ref> ==
== Elementele componente ale corpului omenesc<ref>The New York Times Almanac 2011, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010</ref> ==

Versiunea de la 13 decembrie 2020 17:04

Om
Fosilă: 0.195–0 mln. ani în urmă
↓
Pleistocen – prezent
Imagine a unui bărbat și a unei femei
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Supraîncrengătură: Deuterostomia
(neclasificat): Bilateria
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Supraclasă: Tetrapoda
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Placentalia
Supraordin: Euarchontoglires
Ordin: Primates
Subordin: Haplorrhini
Infraordin: Simiiformes
Parvordin: Catarrhini
Suprafamilie: Hominoidea
(neclasificat): Euarchonta
Familie: Hominidae
Subfamilie: Homininae
Trib: Hominini
Subtrib: Hominina
Gen: Homo
Specie: H. sapiens
Nume binomial
Homo sapiens
Linnaeus, 1758
Subspecii
Densitatea populației Homo sapiens
Sinonime
Modifică text Consultați documentația formatului

Oamenii (Homo sapiens) sunt o specie de primate extrem de inteligente. Ei sunt singurii membri existenți ai subtribului Hominina și — împreună cu cimpanzeii, gorilele și urangutanii — fac parte din familia Hominidae (maimuțe mari sau hominizi). Oamenii sunt animale de uscat, caracterizate prin postura erectă și locomoția bipedă, dexteritate manuală mare și utilizare intensă a instrumentelor comparativ cu alte animale, utilizarea limbajului complex în comparație cu alte comunicații animale, creiere mai mari, mai complexe decât alte primate și societăți foarte avansate și organizate.[3][4]

Câțiva hominini timpurii au folosit focul și au ocupat o mare parte din Eurasia. Se crede că primii oameni moderni s-au desprins în Africa dintr0un hominin anterior cu aproximativ 300.000 de ani în urmă, cele mai vechi dovezi fosile de Homo sapiens apărând acum aproximativ 300.000 de ani în Africa.[5] Oamenii au început să prezinte dovezi ale modernității comportamentale cel puțin acum aproximativ 100.000-70.000 de ani (și posibil mai devreme).[6][7][8][9][10] În mai multe valuri de migrație, H. sapiens s-a aventurat din Africa și a populat cea mai mare parte a lumii.[11][12] Răspândirea unei populații mari și în creștere de oameni a afectat profund biosfera și milioane de specii în întreaga lume. Printre avantajele cheie care explică acest succes evolutiv se numără prezența unui creier mai mare, bine dezvoltat, care permite raționamente abstracte avansate, limbaj, rezolvarea problemelor, socialitate și cultură prin învățare socială. Oamenii folosesc instrumente mai frecvent și mai eficient decât orice alt animal: ei reprezintă singura specie existentă care produce foc, gătește hrana, se îmbracă și creează și utilizează numeroase alte tehnologii și arte.

Oamenii folosesc în mod unic sisteme de comunicare simbolică, cum ar fi limbajul și arta, pentru a se exprima și a face schimb de idei, precum și pentru a se organiza în grupuri. Oamenii creează structuri sociale complexe compuse din multe grupuri care cooperează și concurează, de la familii și rețele de rudenie la state politice. Interacțiunile sociale dintre oameni au stabilit o varietate extrem de largă de valori,[13] norme sociale și ritualuri, care împreună stau la baza societății umane. Curiozitatea și dorința umană de a înțelege și de a influența mediul înconjurător și de a explica și manipula fenomenele, au motivat dezvoltarea științei, filosofiei, mitologiei, religiei și a altor domenii ale cunoașterii.

Deși cea mai mare parte a existenței umane a fost susținută de vânătoare și adunare în societăți de trib,[14] multe societăți umane au trecut la agricultură în urmă cu aproximativ 10.000 de ani,[15] domesticind plante și animale, permițând astfel dezvoltarea civilizației. Populația lumii este de aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2020.[16][17]

Etimologie și definiție

Pentru informații suplimentare, vezi Nume alternative pentru specia umană

Deși poate fi aplicat și altor membri ai genului Homo, în uzul comun, cuvântul „om” se referă în general la singura specie existentă —Homo sapiens. Definiția lui H. sapiens în sine este dezbătută. Unii paleoantropologi includ fosile pe care alții le-au alocat diferitelor specii, în timp ce majoritatea atribuie doar fosile care se aliniază anatomic cu specia așa cum există astăzi.[18]

Cuvântul românesc „om” derivă din latinescul homō care înseamnă „ființă umană” sau „om” în sensul generic al "ființei umane, omenire".[19]

Numele binomial Homo sapiens a fost inventat de Carl Linnaeus în lucrarea sa din secolul al XVIII-lea, Systema Naturae.[20] Denumirea generică „Homo“ este o derivare din secolul al XVIII-lea din latinescul homō, care se referă la oameni de ambele sexe.[21] Denumirea speciei „sapiens” înseamnă „înțelept”.[22]

Evoluție

Articol principal: Evoluția umană.

Genul Homo a evoluat și s-a separat de alte hominine din Africa acum câteva milioane de ani, după ce clada umană s-a despărțit de linia cimpanzeilor.[23] Oamenii moderni, în special subspecia Homo sapiens sapiens, au colonizat toate continentele și insulele mari, ajungând în Eurasia acum 125.000-60.000 de ani,[24][25] în Australia în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, în America în urmă cu aproximativ 15.000 de ani și în insule îndepărtate precum Hawaii, Insula Paștelui, Madagascar și Noua Zeelandă între anii 300 și 1280.[26][27]

Cele două subfamilii: Ponginae și Homininae în arborele genealogic al familiei de primate mari (hominide). Pongo = urangutani; Gorile; Pan = cimpanzei; Homo = oameni

Cele mai apropiate rude vii ale oamenilor sunt cimpanzeii și bonobii (genul Pan),[28][29] precum și gorilele (genul Gorilla).[30] Gibonii (familia Hylobatidae) și urangutanii (genul Pongo) au fost primele grupuri care s-au despărțit de linia care a dus la oameni, apoi gorilele și, în cele din urmă, cimpanzeii. Data desprinderii dintre filiațiile umane și cimpanzei este plasată acum 4-8 milioane de ani, în Miocenul târziu.[31][32] În timpul acestei scindări, cromozomul 2 s-a format din îmbinarea altor doi cromozomi, lăsând oamenilor doar 23 de perechi de cromozomi, comparativ cu 24 la celelalte maimuțe. [33]

Cele mai vechi fosile care au fost propuse ca membri ai liniei homine sunt Orrorin tugenensis datat la o vechime de 5,7 milioane de ani și Ardipithecus kadabba, datat la o vechime de 5,6 milioane de ani. Din aceste specii timpurii, au apărut australopitecinele în urmă cu aproximativ 4 milioane de ani, divergând în ramura robustă (Paranthropus) și ramura gracilă (Australopithecus).[34] Este posibil ca una dintre ele — cum ar fi Australopithecus garhi datat la o vechime de 2,5 milioane de ani — să fie un stămoș direct al genului Homo.[35]

Primii membri ai genului Homo au evoluat acum aproximativ 2,8 milioane de ani.[36] Homo habilis a fost considerat prima specie pentru care există dovezi clare ale utilizării uneltelor din piatră.[37] Cu toate acestea, creierul lui H. habilis avea aproximativ aceeași dimensiune ca și un cimpanzeu, iar principala lui adaptare a fost poziția bipedă. În următorul milion de ani a început un proces de encefalizare și, odată cu apariția lui Homo erectus în registrul fosil, capacitatea craniană s-a dublat. H. erectus a fost primul dintre hominina care a părăsit Africa, acum 1,3-1,8 milioane de ani. O populație, clasificată uneori ca specia separată Homo ergaster, a rămas în Africa și a evoluat în Homo sapiens. Se crede că aceste specii au fost primele care au folosit focul și uneltele complexe.

Cele mai vechi fosile de tranziție dintre H. ergaster/erectus și oamenii arhaici provin din Africa, cum ar fi Homo rhodesiensis, dar forme aparent tranzitorii au fost găsite și în Dmanisi, Georgia. Acești descendenți ai H. erectus s-au răspândit prin Eurasia acum aproximativ 500.000 de ani, evoluând spre H. antecessor, H. heidelbergensis și H. neanderthalensis. Fosilele oamenilor moderni din punct de vedere anatomic care datează din Paleoliticul mijlciu (acum aproximativ 200.000 de ani) includ rămășițele Omo-Kibish I din Etiopia[38][39][40] și fosilele din Herto Bouri, Etiopia. Rămășițele Jebel Irhoud din Maroc clasificate acum ca Homo sapiens timpuriu și craniul Florisbad din Africa de Sud, au fost datate la o vechime de 300.000 și, respectiv, 259.000 de ani.[41][5][42][43][44][45] Înregistrările fosile ale Homo sapiens arhaic de la Skhul din Israel și Europa de Sud încep acum aproximativ 90.000 de ani.[46]

Istoria speciei

Umanitatea modernă (nu cea contemporană) este, măcar în parte, contemporană cu H. sapiens fossilis. Ipoteza unei succesiuni cronologice între cele două specii s-a născut din situația specială europeană. Într-adevăr, H. sapiens sapiens pătrunde în Europa cândva în jurul anului 40.000 î.Hr. Dar originile sale se plasează în grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.), aflat mai aproape de H. s. sapiens decât de neanderthalienii europeni. Evoluția în timp a oamenilor moderni duce la apariția raselor moderne - un fenomen relativ recent, poate chiar de la sfârșitul paleoliticului, și reprezentând ultima formă de adaptare biologică a ființei umane la mediu. Rasele actuale sunt deosebite anatomic, uneori foarte evident. Numai amănuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex., tendința corpurilor umane de compactare în zonele reci, pentru a limita pierderea de căldură, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers, accentuarea țesuturilor adipoase pentru menținerea umidității, apariția pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.). Potențialul intelectual este identic, iar apartenența raselor la o singură specie este demonstrată de posibilitatea metisajului.

La nivel anatomic înregistrăm evoluții în parte paralele ale diferitelor tipuri; în general, ele au o talie mai mare (Cro-Magnon = 1,80 m, Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mai mică (Combe-Capelle = 1,63 m, Chancelade = 1,60 m), dar în ambele cazuri capacitatea craniană este mare (Cro-Magnon = 1600 cm³, Chancelade = 1710 cm³).

Succesiunea tipurilor pare să fie: Combe-Capelle (perigordian inferior) → Cro-Magnon (aurignacian) → Chancelade (magdalenian). Alte exemple relevante sunt Paviland, Solutré, Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveală resturi ale lui H. s. sapiens.

Creier de Homo sapiens

Principalele achiziții culturale din paleolitic pot fi ordonate pe mai multe paliere. La nivel tehnologic asistăm la diversificarea tradițiilor tehnologice și a tipologiilor; începând cu nivelul paleoliticului superior evoluția uneltelor începe să fie în bună măsură regionalizată. Alături de utilajul litic (de piatră), capătă o pondere deosebită utilajul din os și corn sau fildeș; din aceste materiale (foarte probabil utilizate și înainte, dar în proporție mai mică) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor și vârfurilor de suliță). Dar poate ceea ce este mai important este faptul că apare prima unealtă care multiplică forța umană - propulsorul. Acesta practic mărește distanța loviturii eficace de suliță, ceea ce atrage după sine o vânătoare mai eficientă. La nivel cultural principala achiziție este apariția artei. Complexitatea acesteia reprezintă separarea clară a omului modern de toți predecesorii săi.

Schelet de Homo sapiens

Habitate

Cei 7 miliarde de oameni (2012) locuiesc pe Pământ, cu două sau trei excepții constând în echipajele de pe Stația Spațială Internațională sau alte misiuni spațiale. Între 1969 și 1974, până la două persoane au petrecut simultan perioade de timp pe Lună. Numărul persoanelor care au călătorit în spațiu este în creștere. Înainte de 1961 toți oamenii au fost reținuți pe Pământ; primul om care a călătorit în spațiu a fost Yuri Gagarin.

Majoritatea omenirii (61 %) locuiește în regiunile asiatice. Restul oamenilor locuiesc în Americi (14 %), Africa (13 %) și Europa (12 %) precum și în numeroase insule din Oceania.

În jur de 2,5 miliarde de oameni locuiesc în mediul urban. Se crede că în secolul XXI urbanizarea va crește dramatic. Problemele oamenilor în orașe sunt diversele tipuri de poluare, criminalitatea și sărăcia, în special în suburbii.

Fiind una dintre cele mai răspândite specii de mamifere, specia umană este și cea mai diversă în privința habitatului: oamenii trăiesc pe toate continentele, în funcție de climat.

Din punct de vedere istoric așezările umane au fost organizate și extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt apa, terenul fertil pentru agricultură și resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui comerț dezvoltat, acești factori au azi o relevanță scăzută pentru dezvoltarea sau declinul așezării.

Elementele componente ale corpului omenesc[47]

Corpul unei persoane de ca. 68 kg conține următoarele elemente (aproximativ):

Tipuri umane după vârstă

Activități specifice omului

Omul se distinge printr-o serie de facultăți deosebite, neîntâlnite la nicio altă viețuitoare de pe Pământ:

Referințe

  1. ^ Global Mammal Assessment Team (). „Homo sapiens”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2013.2. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în . 
  2. ^ Groves, C. P. (). Wilson, D. E.; Reeder, D. M, ed. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Baltimore: Johns Hopkins University Press. OCLC 62265494. ISBN 0-801-88221-4. 
  3. ^ Goodman M, Tagle D, Fitch D, Bailey W, Czelusniak J, Koop B, Benson P, Slightom J (). „Primate evolution at the DNA level and a classification of hominoids”. J Mol Evol. 30 (3): 260–66. Bibcode:1990JMolE..30..260G. doi:10.1007/BF02099995. PMID 2109087. 
  4. ^ „Hominidae Classification”. Animal Diversity Web @ UMich. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b Scerri, Eleanor M. L.; Thomas, Mark G.; Manica, Andrea; Gunz, Philipp; Stock, Jay T.; Stringer, Chris; Grove, Matt; Groucutt, Huw S.; Timmermann, Axel; Rightmire, G. Philip; d’Errico, Francesco (). „Did Our Species Evolve in Subdivided Populations across Africa, and Why Does It Matter?”. Trends in Ecology & Evolution (în engleză). 33 (8): 582–594. doi:10.1016/j.tree.2018.05.005. ISSN 0169-5347. PMID 30007846. 
  6. ^ Henshilwood, C. S.; d'Errico, F.; Yates, R.; Jacobs, Z.; Tribolo, C.; Duller, G. A. T.; Mercier, N.; Sealy, J. C.; Valladas, H.; Watts, I.; Wintle, A. G. (). „Emergence of modern human behavior: Middle Stone Age engravings from South Africa”. Science. 295 (5558): 1278–1280. Bibcode:2002Sci...295.1278H. doi:10.1126/science.1067575. PMID 11786608. 
  7. ^ Backwell, Lucinda; d'Errico, Francesco; Wadley, Lyn (). „Middle Stone Age bone tools from the Howiesons Poort layers, Sibudu Cave, South Africa”. Journal of Archaeological Science. 35 (6): 1566–1580. doi:10.1016/j.jas.2007.11.006. ISSN 0305-4403. 
  8. ^ McBrearty, Sally; Brooks, Allison (). „The revolution that wasn't: a new interpretation of the origin of modern human behavior”. Journal of Human Evolution. 39 (5): 453–563. doi:10.1006/jhev.2000.0435. PMID 11102266. 
  9. ^ Henshilwood, Christopher; Marean, Curtis (). „The Origin of Modern Human Behavior: Critique of the Models and Their Test Implications”. Current Anthropology. 44 (5): 627–651. doi:10.1086/377665. PMID 14971366. 
  10. ^ Brown, Kyle S.; Marean, Curtis W.; Herries, Andy I.R.; Jacobs, Zenobia; Tribolo, Chantal; Braun, David; Roberts, David L.; Meyer, Michael C.; Bernatchez, J. (), „Fire as an Engineering Tool of Early Modern Humans”, Science, 325 (5942): 859–862, Bibcode:2009Sci...325..859B, doi:10.1126/science.1175028, PMID 19679810 
  11. ^ McHenry, H.M (). „Human Evolution”. În Michael Ruse; Joseph Travis. Evolution: The First Four Billion Years. Cambridge, Massachusetts: The Belknap Press of Harvard University Press. p. 265. ISBN 978-0-674-03175-3. 
  12. ^ Neubauer, Simon; Hublin, Jean-Jacques; Gunz, Philipp (). „The evolution of modern human brain shape”. Science Advances (în engleză). 4 (1): eaao5961. Bibcode:2018SciA....4.5961N. doi:10.1126/sciadv.aao5961. ISSN 2375-2548. PMC 5783678 Accesibil gratuit. PMID 29376123. 
  13. ^ Marshall T. Poe A History of Communications: Media and Society from the Evolution of Speech to the Internet. Cambridge: Cambridge University Press, 2011. ISBN: 978-0-521-17944-7
  14. ^ "Hunting and gathering culture" Arhivat în , la Wayback Machine.. Encyclopædia Britannica (online). Encyclopædia Britannica Inc., 2016.
  15. ^ "Neolithic Arhivat în , la Wayback Machine.." Ancient History Encyclopedia. Ancient History Encyclopedia Limited. 2014.
  16. ^ http://www.census.gov/popclock/. Retrieved 3 December 2020.
  17. ^ „File POP/1-1: Total population (both sexes combined) by major area, region and country, annually for 1950-2100: Medium fertility variant, 2015–2100”. World Population Prospects, the 2015 Revision. United Nations Department of Economic and Social Affairs, Population Division, Population Estimates and Projections Section. iulie 2015. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Homo sapiens | Meaning & Stages of Human Evolution”. Encyclopedia Britannica (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ The word "human" itself is from Latin humanus, an adjective formed on the root of homo, thought to derive from a Proto-Indo-European word for "earth" reconstructed as *dhǵhem-. dhghem The American Heritage Dictionary of the English Language: Fourth Edition. 2000.
  20. ^ Spamer, Earle E (). „Know Thyself: Responsible Science and the Lectotype of Homo sapiens Linnaeus, 1758”. Proceedings of the Academy of Natural Sciences. 149 (1): 109–14. 
  21. ^ Porkorny (1959) s.v. "g'hðem" pp. 414–16; "Homo." Dictionary.com Unabridged (v 1.1). Random House, Inc. 23 September 2008. „Homo”. Dictionary.com. Arhivat din original la . 
  22. ^ „Homo sapiens Etymology”. Online Etymology Dictionary. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Tattersall Ian; Schwartz Jeffrey (). „Evolution of the Genus Homo”. Annual Review of Earth and Planetary Sciences. 37 (1): 67–92. Bibcode:2009AREPS..37...67T. doi:10.1146/annurev.earth.031208.100202. 
  24. ^ Armitage, S. J; Jasim, S. A; Marks, A. E; Parker, A. G; Usik, V. I; Uerpmann, H.-P (). „Hints of Earlier Human Exit From Africa”. Science. 331 (6016): 453–56. Bibcode:2011Sci...331..453A. doi:10.1126/science.1199113. PMID 21273486. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Paul Rincon Humans 'left Africa much earlier' Arhivat în , la Wayback Machine. BBC News, 27 January 2011
  26. ^ Lowe, David J. (). „Polynesian settlement of New Zealand and the impacts of volcanism on early Maori society: an update” (PDF). University of Waikato. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  27. ^ Appenzeller Tim (). „Human migrations: Eastern odyssey”. Nature. 485 (7396): 24–26. Bibcode:2012Natur.485...24A. doi:10.1038/485024a Accesibil gratuit. PMID 22552074. 
  28. ^ Diogo, R.; Molnar, J.; Wood, B. (). „Bonobo anatomy reveals stasis and mosaicism in chimpanzee evolution, and supports bonobos as the most appropriate extant model for the common ancestor of chimpanzees and humans”. Scientific Reports. 7 (1): 608. Bibcode:2017NatSR...7..608D. doi:10.1038/s41598-017-00548-3 Accesibil gratuit. PMC 5428693 Accesibil gratuit. PMID 28377592. 
  29. ^ Prüfer, K.; Munch, K.; Hellmann, I. (). „The bonobo genome compared with the chimpanzee and human genomes”. Nature. 486 (1): 527–531. Bibcode:2012Natur.486..527P. doi:10.1038/nature11128 Accesibil gratuit. PMC 3498939 Accesibil gratuit. PMID 22722832. 
  30. ^ Wood, Bernard; Richmond, Brian G. (). „Human evolution: taxonomy and paleobiology”. Journal of Anatomy. 197 (1): 19–60. doi:10.1046/j.1469-7580.2000.19710019.x. PMC 1468107 Accesibil gratuit. PMID 10999270. 
  31. ^ Ruvolo M (). „Genetic Diversity in Hominoid Primates”. Annual Review of Anthropology. 26: 515–40. doi:10.1146/annurev.anthro.26.1.515. 
  32. ^ Ruvolo, Maryellen (). „Molecular phylogeny of the hominoids: inferences from multiple independent DNA sequence data sets”. Molecular Biology and Evolution. 14 (3): 248–65. doi:10.1093/oxfordjournals.molbev.a025761 Accesibil gratuit. PMID 9066793. 
  33. ^ Human Chromosome 2 is a fusion of two ancestral chromosomes Arhivat în , la Wayback Machine. by Alec MacAndrew; accessed 18 May 2006.
  34. ^ McHenry, Henry M.; Coffing, Katherine (). „Australopithecus to Homo: Transformations in Body and Mind”. Annual Review of Anthropology. 29: 125–46. doi:10.1146/annurev.anthro.29.1.125. 
  35. ^ Villmoare, Brian; Kimbel, William H.; Seyoum, Chalachew; Campisano, Christopher J.; DiMaggio, Erin N.; Rowan, John; Braun, David R.; Arrowsmith, J. Ramón; Reed, Kaye E. (). „Early Homo at 2.8 Ma from Ledi-Geraru, Afar, Ethiopia”. Science. 347 (6228): 1352–55. Bibcode:2015Sci...347.1352V. doi:10.1126/science.aaa1343 Accesibil gratuit. PMID 25739410. 
  36. ^ Ghosh, Pallab (). „'First human' discovered in Ethiopia”. BBC News. Arhivat din original la . 
  37. ^ Harmand, Sonia; Lewis, Jason E.; Feibel, Craig S.; Lepre, Christopher J.; Prat, Sandrine; Lenoble, Arnaud; Boës, Xavier; Quinn, Rhonda L.; Brenet, Michel; Arroyo, Adrian; Taylor, Nicholas; Clément, Sophie; Daver, Guillaume; Brugal, Jean-Philip; Leakey, Louise; Mortlock, Richard A.; Wright, James D.; Lokorodi, Sammy; Kirwa, Christopher; Kent, Dennis V.; Roche, Hélène (). „3.3-million-year-old stone tools from Lomekwi 3, West Turkana, Kenya”. Nature. 521 (7552): 310–15. Bibcode:2015Natur.521..310H. doi:10.1038/nature14464. PMID 25993961. 
  38. ^ Hammond, Ashley S.; Royer, Danielle F.; Fleagle, John G. (). „The Omo-Kibish I pelvis”. Journal of Human Evolution. 108: 199–219. doi:10.1016/j.jhevol.2017.04.004. ISSN 1095-8606. PMID 28552208. 
  39. ^ Fleagle, John G.; Brown, Francis H.; McDougall, Ian (). „Stratigraphic placement and age of modern humans from Kibish, Ethiopia”. Nature (în engleză). 433 (7027): 733–736. Bibcode:2005Natur.433..733M. doi:10.1038/nature03258. ISSN 1476-4687. PMID 15716951. 
  40. ^ López, Saioa; van Dorp, Lucy; Hellenthal, Garrett (). „Human Dispersal Out of Africa: A Lasting Debate”. Evolutionary Bioinformatics Online. 11 (Suppl 2): 57–68. doi:10.4137/EBO.S33489. ISSN 1176-9343. PMC 4844272 Accesibil gratuit. PMID 27127403. 
  41. ^ Stringer, C. (). „The origin and evolution of Homo sapiens”. Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological Sciences. 371 (1698): 20150237. doi:10.1098/rstb.2015.0237. PMC 4920294 Accesibil gratuit. PMID 27298468. 
  42. ^ White, Tim D.; Asfaw, B.; DeGusta, D.; Gilbert, H.; Richards, G. D.; Suwa, G.; Howell, F. C. (). „Pleistocene Homo sapiens from Middle Awash, Ethiopia”. Nature. 423 (6491): 742–47. Bibcode:2003Natur.423..742W. doi:10.1038/nature01669. PMID 12802332. 
  43. ^ Callaway, Ewan (). „Oldest Homo sapiens fossil claim rewrites our species' history”. Nature. doi:10.1038/nature.2017.22114. Accesat în . 
  44. ^ Sample, Ian (). „Oldest Homo sapiens bones ever found shake foundations of the human story”. The Guardian. Accesat în . 
  45. ^ Hublin, Jean-Jacques; Ben-Ncer, Abdelouahed; Bailey, Shara E.; Freidline, Sarah E.; Neubauer, Simon; Skinner, Matthew M.; Bergmann, Inga; Le Cabec, Adeline; Benazzi, Stefano; Harvati, Katerina; Gunz, Philipp (). „New fossils from Jebel Irhoud, Morocco and the pan-African origin of Homo sapiens” (PDF). Nature. 546 (7657): 289–292. Bibcode:2017Natur.546..289H. doi:10.1038/nature22336. PMID 28593953. 
  46. ^ Trinkaus, E. (). „Femoral neck-shaft angles of the Qafzeh-Skhul early modern humans, and activity levels among immature near eastern Middle Paleolithic hominids”. Journal of Human Evolution. 25 (5): 393–416. doi:10.1006/jhev.1993.1058. ISSN 0047-2484. Arhivat din original la . 
  47. ^ The New York Times Almanac 2011, Ed. John W. Wright, Penguin Reference, 2010

Bibliografie

  • Crăciun, T., Crăciun, Luana-Teodora, Dicționar de Biologie Ed. Albatros, București, 1989.
  • Freeman, Scott; Jon C. Herron, Evolutionary Analysis (4th ed.) Pearson Education, Inc., 2007. ISBN 0-13-227584-8 pages 757–761.
  • Okasha, Samir (). Philosophy of Science: A Very Short Introduction. Very Short Introductions. 67. Oxford; New York: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-280283-5. LCCN 2002510456. OCLC 48932644. 

Legături externe

Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Om
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de om
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Om.

Vezi și


v • d • m
Evoluția umană
Taxonomie
(Hominini)
Proto-oameni
Strămoși
Homo habilis → Homo erectus (→ Homo antecessor)? → Homo heidelbergensis → Homo sapiens arhaic → Homo sapiens
Listă de fosile umane
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Om&oldid=13753714